Când spui dietă, spui imediat “mâncare mai puţină”, “calorii mai puţine”, “mai puţin zahăr”, “mai…
Nu poți renunța la dulciuri?
Dacă ți-aș spune că faptul că mănânci dulciuri nu este problema, ci doar modul în care le mănânci?
Acum că dulciurile vin în formă super concentrată, frumos împachetate și ușor de cumpărat de la orice colț de stradă, nu este de mirare că efectul acestora asupra sănătății tale este îngrijorător și că se ajunge foarte ușor la excese.
Și totuși, poți să te bucuri de dulce dacă vrei! Problema este că atunci când simți că nu poți renunța la dulciuri tocmai asta nu faci: nu te bucuri, nu savurezi, nu simți plăcerea.
Doar te grăbești, înghiți aproape pe nemestecate, faci și alte lucruri în timp ce mănânci și experiența considerată în mintea ta ca foarte plăcută și urgentă pentru a te împlini, relaxa și recompensa, de fapt îți scapă.
Dacă te-ai delecta cu ceva dulce cu adevărat, savurându-l ca pe ceva delicios, fără să scapi nici o senzație, nici o nuanță a gustului, nu ai mai ajunge la dependență.
Ar fi ca în reclamele la ciocolată sau înghețată, în care femeile acelea superbe se destind până în vârful degetelor de la picioare și al firelor de păr, fiind cuprinse de plăcerea gustului cu totul,
Cunosc însă prea bine acea senzație agasantă, ce apare în minte și nu în corp și parcă zgârie, cerând cu insistență ceva dulce, pe fond emoțional.
Știu din experiență că starea care rezultă atunci când mănânc acel dulce nu e nici pe departe atât de ravisantă cum îmi imaginasem.
Apare graba de a înghiți totul cât mai repede, cât mai mult și că tot nu mă satur.
Știu că de multe ori nici nu sunt acolo, prezentă, ci sunt cu ochii în telefon sau laptop, ori cu gândul la ce am de făcut după.
Dependența de zahăr, la fel ca dependența de orice alte substanțe, apare ce urmare a unui mecanism interior de protecție, prin care încercăm să nu mai simțim.
Să înlocuim ceea ce simțim și trăim în realitatea de zi cu zi, cu o senzație intensă, de scurtă durată, care să ne scoată din atmosfera cotidiană. Dar nu ne oferim nici măcar asta cu adevărat.
Nu ne oprim cu adevărat ca să ne luăm o pauză, de care avem mare nevoie și să creăm o experiență plăcută, relaxantă, intensă, care să ne reseteze mental și să aducă o pată de culoare, să întrerupă griul cotidian și să aducă din nou culori strălucitoare vieții.
Gustul dulce este asociat cu copilăria, cu lipsa de griji, cu joaca și bucuria și este firesc să ne dorim toate acestea
Calea cea mai sănătoasă de a aduce aceste aspecte în viața noastră ar fi prin altceva decât prin mâncare, căci viața ne oferă o paletă extraordinară de posibilități, cu mult mai împlinitoare pe termen lung:
- timp petrecut în natură,
- comunicarea și comuniunea sufletească profundă cu oamenii dragi,
- vacanțe pline de bucurie și de activități plăcute,
- dans,
- masaj,
- angrenarea creativității și a spiritului ludic și multe altele
Cu toate acestea, pentru a ne simți bine, putem mânca și dulciuri – fără să adăugăm kilograme în plus – dacă nu abuzăm de ele, pe negândite și nu le folosim pentru a ne amorți emoțiile, așa cum se petrece în cazul dependenței.
De aceea, m-am obișnuit să fac un exercițiu foarte interesant, pe care vreau să ți-l împărtășesc.
Îți propun să îl faci și tu o vreme, pentru că o să te surprindă foarte mult. Pe mine una m-a uimit atât de tare, încât repetându-l și ajungând mai mereu la același rezultat.
Mi-a transformat viziunea în ceea ce privește dulciurile: au ajuns cumva firesc, de la sine, să nu mai fie atât de atrăgătoare.
Cum se face acest exercițiu?
Este simplu și îl poți realiza oricând, oriunde, pe hârtie (cel mai eficient) sau doar în minte (uimitor de eficient chiar și așa, deși durează un pic mai mult să își facă efectul):
Pasul 1: Atunci când ți se face brusc o poftă urgentă și copleșitoare de ceva dulce, observă ce imagini apar în mintea ta.
Dă o notă senzației de împlinire și de plăcere pe care consideri atunci, pe moment că ți-o va aduce acel dulce. Apoi, ești liber/ă să mănânci, fără rețineri.
Pasul 2: Tot ce ai de făcut este ca și la final, atunci când ai terminat de mâncat, să mai dai o notă senzațiilor trăite în mod real.
O notă care să reflecte cât de bun, gustos și împlinitor a fost, cam de ce notă este acel dulce pentru tine de fapt.
Pe mine m-a surprins aproape de fiecare dată diferența dintre cele două note.
Treptat, fără nici un efort de voință, am simțit astfel natural să renunț la multe dulciuri. Le-am păstrat doar pe cele care chiar îmi oferă o satisfacție reală și mi-am oferi permisiunea ca să le savurez.
A dispărut senzația de gol care nu se umple, impresia că pierd ceva extraordinar dacă nu mănânc urgent ceva bun.
Am putut să gust un pic și să mă opresc, căci în sfârșit mă simțeam împlinită cu ceea ce alegeam.
Asta pentru că în urma a ceea ce am conștientizat dând de fiecare dată note, să nu mai apelez la dulciuri de duzină, ci să îmi ofer doar ceea ce mă încântă cu adevărat. Lupta cu dulciurile a dispărut și echilibrul și-a făcut loc în mod natural.
Desigur, am îmbinat acest exercițiu cu alte strategii, la care poți avea și tu acces. Dar despre acestea, vorbim în articolele următoare.
Sunt curioasă ce efecte va avea pentru tine acest exercițiu simplu, care te poate elibera de tirania dependenței de dulciuri.
😤 Te-ai săturat să simți că te lupți în zadar cu kilogramele și că mâncatul îți scapă de sub control?
Ai impresia că te iau pe sus poftele si crezi că nu ai voinţă, dar lipsa de control alimentar pe care o resimți mai ales în perioadele stresante nu are ca motiv lipsa voinței.
Cea mai “acceptabilă” şi mai des întâlnită dependență este dependenţa de mâncare, de obicei nesănătoasă.
Poftele alimentare nu sunt deloc întâmplătoare și în absența susținerii emoționale adecvate, oricâtă voință am avea, aceasta ne scapă până la urmă de sub control, iar kilogramele în plus se încăpățânează să rămână.
🙅♀️ Stop mâncatului emoțional și greutății scăpate de sub control
Dacă ești gata să eliberezi emoțiile dureroase ale trecutului, ce au rămas blocate și ascunse în profunzimile subconștientului tău și îți sabotează în mod repetat comportamentul alimentar, silueta, sănătatea şi relaţia ta cu tine, noi, Ramona Tintea (fondatoarea Şcolii de Slăbit) şi Alina Dospinescu (psiholog și terapeut sistemic de famile) ne-am unit inimile, forțele și experiența, pentru a te îndruma într-o călătorie de 90 de zile către ușurința de a te elibera de poftele incontrolabile, de mâncatul compulsiv şi de kilogramele ce nu doresc să te părăsească.