Magia jurnalului emoţional

Hai să îţi aminteşti un moment dulce din trecutul tău. Prima dragoste 🙂

Aşa cum fuse ea, cu naivităţile ei, cu stângăciile ei, cu entuziasmul ei până la cer.

Aveai nevoie atunci de energie pentru a-ţi îndrepta atenţia spre persoana ce-ţi furase inima?

Aveai nevoie să îţi propui, să te mobilizezi, pentru a fugi cu toate gândurile şi emoţiile într-acolo?

Aveai nevoie să planifici timpul pentru a găsi timp petrecut împreună?

Aveai nevoie de motive ca să îi scrii, ca să comunicaţi?

Zâmbeşti pentru că ştii că atunci, în acele timpuri, totul venea de la sine, iar celălalt era omniprezent în mintea ta. Mereu existau ocazii pentru a fi împreună.

Am o veste pentru tine.

Acea persoană nu este prima ta iubire, ci a doua.

TU eşti PRIMA ta iubire! Doar că ai uitat acest lucru.

De aceea, a te ocupa de tine, a folosi zilnic jurnalul emoţional şi a-ţi scrie tu ţie, a te aşterne pe hârtie, cu gândurile şi emoţiile tale, a avea răbdare şi dragoste de sine, pentru a te schimba, progresiv, în bine, este un instinct pe care deja îl ai. Trebuie doar să îl readuci în drepturi.

Repetiţia este mama învăţăturii

Ce îţi doresc să înveţi este puterea magică pe care scriitura o are, pentru eliberarea şi vindecarea durerilor sufleteşti şi a gândirii nefolositoare.

Vorbind cu tine, vorbind despre tine, tu aduci la suprafaţă credinţe şi gânduri pe care imediat le observi cât de greu atârnă şi cât de nefolositoare sunt. 

Dar pentru asta, este musai să te vezi, să te vezi, să te vezi.

A sta pe margine şi a te gândi sporadic la tine este ca şi când ai încerca să înveţi să înoţi doar făcând duş. Apa nu este suficient de adâncă pentru a te implica. 

Doar gânditul pe fugă despre tine, are acelaşi efect. Inexistent.

Aşadar, adu-ţi jurnalul emoţional şi vorbeşte astăzi cu tine.

Iar pentru început, hai să scoţi la iveală câteva şabloane de gândire numai bune de lăsat în urmă.

Răspunde, te rog, cu sinceritate (şi cât mai detaşat, crede-mă 😉 ), la următoarele întrebări:

1. De câte ori ai renunţat la o cură de slăbire pentru că te-au dezamăgit cântarul şi viteza cu care se mişcă lucrurile? Detaliază, te rog, care au fost momentele în care ai renunţat şi după cât timp de la începerea acelei diete s-a întâmplat acest lucru?

2. Ce aşteptări (pretenţii) ai în acest moment, legate de îngrijirea ta, de silueta ta, de sănătatea ta? 

3. Când ţii un regim, cum reacţionezi când cântarul nu se ridică la înălţimea aşteptărilor tale? Cât de înclinat eşti să fugi? (a se citi ”a renunţa”)

4. Când aluneci şi mănânci ceva “pe lângă”, ai tendinţa de a scăpa de durerea dezamăgirii respective prin promisiuni de mai multă stricteţe şi disciplină personală? Şi dacă da, de câte ori a funcţionat această abordare în trecut?

5. Când intri într-un regim de schimbare personală, simţi presiunea timpului, te simţi contra-cronometru? Sau accepţi că treci printr-un proces de mai lungă durată şi că trebuie întâi să lucrezi la „fundaţia schimbării” (mentalitate, atitudine, răbdare, perseverenţă, paşi mici)?

6. Ce înţelegi prin expresia „a avea răbdare cu tine”? Până unde eşti dispus să mergi cu acest principiu?

Acordă-ţi timp să scrii răspunsurile. Meriţi. Meriţi să te ocupi de tine 🙂

Scriind în linişte, vei scoate la iveală acele atitudini şi comportamente care nu îţi folosesc în prezent.

Scriind în linişte, vor apărea întrebări, de la sine, de genul: oare, cum poţi îmbunătăţi, pic cu pic, lucrurile? Oare cum poţi să te ocupi mai abitir de tine, de sufletul tău, de corpul tău? 

Indiferent ce iese la iveală în jurnal, nu te speria. Toate întrebările, toate provocările sunt, de fapt, ale minţii tale.

Corpul nu are nicio limitare în a slăbi. Iar slăbitul este o provocare psihică, nu fizică. 

De aici provocarea ta de a gestiona cu capul sus şi inima sus, toate suişurile şi coborâşurile schimbării personale.

Schimbarea începe când te aduci pe scena vieţii tale, cu drag şi cu răbdare, zi după zi, având răbdarea de a creşte. Aceasta este magia jurnalului emoţional. 

În fond, ultimul lucru care creşte într-un pom fructifer este însuşi fructul. 

La fel este cu mintea ta şi cu slăbitul. Mintea se schimbă prima, corpul al doilea. 

Vrei să slăbeşti? Vrei să trăieşti altfel tu cu tine? Vrei să simţi mai multă bucurie, mai multă deschidere?

Ajută-te zilnic de jurnalul emoţional şi adu la suprafaţă gândurile, soluţiile, strategiile, atitudinea pentru acest stil de viaţă pe care ţi-l doreşti.

Scriind, văzând, văzăndu-te, căutându-te.

Se ştie că lucrul asupra căruia îţi focusezi atenţia, primeşte energia ta şi creşte, se dezvoltă. 

Doar că este aplicabil atât pentru aspectele pozitive, cât şi pentru aspectele negative. La noi la români s-a împământenit expresia: de ce ţi-e frică, de aia nu scapi. Este exact principiul de mai sus, dar aplicat pe negativ. 

O schimbare pozitivă pentru toată viaţa, la nivel fizic, este posibilă doar printr-o schimbare pozitivă, pentru toată viaţa, la nivel psihic. La nivelul gândirii. 

Dacă te-ai obişnuit să te focusezi asupra nemulţumirii personale, asupra frustrărilor, asupra nerăbdării de a-ţi rezolva, o dată pentru totdeauna, problema siluetei, atunci ai tendinţa de a vedea mai mult aceste lucruri negative, şi mai puţin lucrurile pozitive, paşii mărunţi pe care îi faci.

Dar tu, folosindu-te de jurnalul emoţional, poţi întoarce lucrurile în favoarea ta, modificând….atenţia. Acesta este secretul. Unde duci tu atenţia? Pe bun sau pe mai puţin bun? 

Atenţia ta este şoferul gândurilor şi comportamentelor tale

Dacă începi să te focusezi doar asupra lucrurilor bune, doar asupra progresului, indiferent cât de mărunt, tu vei începe să vezi progres în orice,te vei simţi mai bine, mai “hai că se poate”, mai implicat. Iar rezultatele vor veni şi ele, bucuroase nevoie mare de aşa gazdă prietenoasă. 

Tu chiar trebuie să devii cel mai bun prieten al tău, cel mai mare susţinător şi fan al tău! Numeşte-l…un narcisism bine direcţionat şi bine intenţionat. 

Iar acest lucru îl reuşeşti în acelaşi mod în care reuşeşti să schimbi totul în bine: prin repetiţie zilnică şi prin răbdare.

Aşadar, adu-ţi jurnalul şi vorbeşte cu tine. Vorbeşte cu tine, prima ta dragoste. Ce ai făcut azi, ce ai simţit azi, cum te-ai îngrijit azi, ce poţi face să te fericeşti mai mult, să te ocupi de tine mai mult?

Vorbeşte cu tine, pentru că tu eşti centrul universului tău.

Aminteşte-ţi: scrisul are magie în el. Scrisul te scoate la iveală, scrisul te face important, prin scris îţi cultivi relaţia cu sinele. Prin scris te reîndrăgosteşti de tine, aşa cum eşti, aşa cum vrei să devii.

Poţi să îţi pui dorinţe în gând 1000 nopţi, să faci vizualizări 1000 de zile, să spui mulţumesc pentru 1000 de lucruri. Dar doar atunci când, fizic, te pregăteşti şi pleci la drum, indiferent cât de mici sau nesiguri sunt paşii tăi la început…abia atunci te vor găsi 1000 de miracole la care doar visezi.