De ce să Ții Post în Mod Regulat?

Îmi place întrebarea asta.

Deşi postul înseamnă orice, de la ciorbiţă uşoară de lobodă, la cartofi prăjiţi sau pâine cu margarină şi dulceaţă.

Chiar aşa, de ce ai ţine tu post în mod regulat?

Bunii noştri ţineau fiecare miercuri şi vineri din săptămână, plus posturile din an. Părinţii au mai redus un pic norma, la  prima şi ultima săptămână din posturile mari.

Iar noi, oameni liberi în cuget şi simţiri, ne-am eliberat de tot.  Plus că, dacă ţinem la un moment dat post, spunem că mâncăm vegan în acele zile şi ne atenţionează prietenii că ne anemiem.

Mă amuz, dar adevărul este că nu suntem construiţi fizic pentru a consuma zilnic proteine animale (rămâne între noi, dar nu suntem construiţi să consumăm vreodată produse animale, shhh….!)

Am înţeles, ştii tu sigur că iei proteina din carne şi calciu din lapte, B12 din ouă, omega-uri din peşte şi fier din ficăţeii la tigaie. Nicio problemă, poftă bună 🙂

Însă nu de asta mănânci tu, de fapt, produse animale. Mănânci aceste produse pentru că îţi plac la gust, restul este vrăjeală comercială, iartă-mi jargonul.

Însă…

Dacă energia de dimineaţa până seara este un film în care nu mai joci de multă vreme şi despre care crezi că este apanajul tinereţii, este timpul să înţelegi de ce se întâmplă asta şi cum o dregi.

Dacă slăbitul şi îngrăşatul la loc par îngeraşul şi drăcuşorul ce te urmează pretutindeni, este timpul să vezi de unde ţi se trage caruselul acesta al variaţiei de greutate.

Dacă rinichii tăi scârţâie uneori şi ţi se umflă picioarele, este timpul să nu mai dai vina pe pantofi, pe căldură sau pe sarea-n bucate.

Dacă simţi că metabolismul nu-ţi mai e prieten şi este restant la viteza arderilor, nu mai da vina pe buletin, este nevinovat drăguţul de el.

Deh, dificil traiul ăsta, când ce-i place limbii, nu-i place corpului şi invers.

Când toată mass-media şi toţi marii nutriţionişti studioşi laudă produsele animale, dar nu explică nici unul de ce avem fiziologie şi biochimie internă specifică speciei frugivore.

Peste tot afli că este sănătos să consumi viţel tras la tigaie cu vin, ”pentru că fier”, dar salata de fructe ar fi bine să o consumi mai rar, “pentru că fructoză” 🙂

Hai să bag gheruţele în teacă.

Starea ta de sănătate este “gioco di mano” cum spune italianul.

Ce te-ar motiva pe tine să mănânci, din când în când, de post? Că nu cred că vei răspunde cu “asta m-ar motiva”  la  poveştile despre etica faţă de animale, protejarea mediului înconjurător, poluarea produsă de industria animalieră şi nici bolile grave despre care se spune peste tot că nu au nicio treabă cu alimentaţia (aha, sigur!)

Ce te-ar motiva să ieşi din zona ta alimentară de confort şi să mănânci vegan o săptămână din Postul Mare sau o vineri pe săptămână sau aşa, o zi oarecare, fără ocazie?

Acolo este tot secretul. Motivaţia ta!

Restul sunt detalii tehnice care să-ţi justifice o decizie deja luată.

Energia aceea debordantă, pe care o vezi la adolescenţi, este specifică oricărui organism uman şi este un lucru regenerabil la orice vârstă.  Da, şi la vârsta ta. Şi cu situaţia ta.

Provocarea apare când grosul energiei tale se duce pe digestie.  Pentru că digestia este, de departe, cel mai mare consumator de energie din corp.

Digestia produselor animale durează, în medie, de 2-3 ori mai mult decât digestia produselor vegetale.

A se citi:  digestia produselor animale îţi oboseşte corpul de 2-3 ori mai mult decât digestia produselor vegetale.

Plus că acest cuvânt, digestie, nu înseamnă “timpul cât stă mâncarea în stomac”  (asta a propos de “timpii de digestie ai alimentelor” pe care îi găseşti la o simplă căutare pe internet).

Tu găseşti pe Internet că un ou se digeră într-o oră, când în realitate, îi ia peste 4 ore să treacă de stomac şi să fie spart şi absorbit la nivelul intestinului subţire. Iar dacă l-ai pus lângă o sursă de grăsime, fii generos şi măreşte timpul de digestie cu încă 50% (din motive de enzime digestive hidrofile ce nu-şi mai pot face treaba eficient la nivel stomacal şi intestinal).

Să vorbim de iaurt 0%, lăudat că ar zbura prin organism după 2-3 ore? Treacă de la tine, pune 4-6 ore minim, pentru că digestia nu are loc în stomac, ci în intestine, aşa că acolo facem măsurătorile.

Din acelaşi motiv al digestiei grele a proteinelor animale, cărnurile se duc la peste 6 ore şi pot ajunge la 12 ore după un dezmăţ culinar. La fel brânza, extrem de greu digerabilă la nivel intestinal (da, tot 12 ore, gustoasa de ea),

Reţine ideea principală: digestia şi absorbţia au loc preponderent în intestinul subţire, iar timpii de digestie găsiţi pe internet sunt mult subevaluaţi şi se referă cel mult la timpul de staţionare în stomac.

Produsele vegetale le poţi încadra între 0.5-4 ore de digestie,  iar produsele animale între 4-12 ore de digestie.

Efectele asupra vitalităţii se cumulează rapid.

Când corpul îşi duce energia spre digestie, nu o va duce spre regenerare, reparaţii şi vindecare.

Ai toate motivele din lume să vrei să simplifici alimentaţia, pas cu pas.  Iar o zi, două, nouă, în care să mănânci de post, pardon, vegan,  vor da o pauză binemeritată sistemului tău digestiv şi corpului tău, per total.

În Şcoala de Slăbit, de exemplu, toţi cei care vin cu oboseală cronică, trec imediat pe post şi pe anumite alimente care să îi repună pe picioare în mai puţin de 2 săptămâni.

Da, corpul poate.  Şi corpul tău poate.  Trebuie doar să ai un “de ce” suficient de puternic pentru a face aceşti paşi şi a te lăsa ajutat.

Dincolo de energia pierdută pe digestie,  mai vorbim şi de chimia internă a corpului.

Sănătatea şi vitalitatea sunt consecinţe imediate ale echilibrului biochimic intern.

Iar aici, oricum o dau la sucit, la învârtit, nu pot să îţi spun vreodată că proteina animală susţine şi conduce către echilibrare chimică,  pentru că este fix pe dos.

Consumul de proteină animală susţine acidifierea progresivă internă şi congestionarea limfatică: sâmburii tuturor afecţiunilor de pe această lume,  inclusiv pentru acele kilograme în plus care te supără pe tine.

Cât despre metabolism, drăguţul de el, îl poţi revitaliza oricând.

Când vrei? Acum? Acum se poate. Dar numai dacă te implici şi începi să îţi respecţi corpul şi chimia lui internă.

Cât timp plăcerea gustului este regină peste regatul tău, o să te cam lupţi cu morile de vânt.

Natura este simplă şi eficientă. Dar trebuie să înţelegi ce e compatibil cu corpul tău şi ce nu, pentru a întoarce lucrurile în favoarea ta. Cu sănătatea, cu silueta, cu vitalitatea.

Ordinea tipurilor de alimentaţie  compatibile cu corpul tău este următoarea: 

raw-vegan (doar crud),  vegan (de post, crud sau gătit), ovo-lacto vegetarian (de post, plus lactate si oua),  ovo-lacto-pesto vegetarian (include peşte)   şi, la final, ovo-lacto-pesto-porco vegetarian, adică “mănânc de toate”.

În Şcoala de Slăbit lucrez şi cu omnivori şi cu raw vegani. Pentru că, indiferent de preferinţele tale alimentare, mereu este ceva de îmbunătăţit.

A mânca sănătos, incluzând a ţine post din când în când, nu este fizică nucleară. Trebuie doar să alegi până la ce vârstă ţi-ar plăcea să rămâi tânăr, cu energia, silueta şi sănătatea aceea din belşug şi când ai fi dispus să îmbătrâneşti şi oboseşti, de dragul papilelor gustative.

În Şcoala de Slăbit întinereşti biologic, pentru că începi să reconstruieşti:  rezerve enzimative,  funcţii organice, eficienţă metabolică.  A, da, mai este şi partea cu slăbitul, mereu uit 🙂

Asta pentru că avem o vorbă în şcoală: slăbitul este doar consecinţa îmbunătăţirii sănătăţii.

Te invit în programul de 90 de zile al Şcolii de Slăbit, dacă simţi că ai motivaţia internă de a întineri şi slăbi.