Cum să nu te mai laşi afectat de eşecurile din trecut?

Cum să nu te mai laşi afectat de eşecurile din trecut?

Neputinţa este o stare care se învaţă. Şi este alimentată de frica de eşec, neîncrederea în tine şi apăsarea pentru ce s-a întâmplat în trecut.

Cunoşti acel entuziasm care te atrăgea să încerci din nou? Ceva nou, care place creierului şi care îţi dădea speranţă! O dietă nouă. O perioadă nouă. O stare nouă. Şi senzaţia aceea că acum poţi, de acum eşti pe val. 

Şi ai fost pe val, o zi, o lună, un anotimp, un timp. 

Dar apoi a venit căderea. Iar ce ai învăţat tu din acea cădere este că entuziasmul e periculos, entuziasmul te păcăleşte şi că tu nu poţi.

Dar dacă este un lucru care ne defineşte pe noi, oamenii, este că spiritul nu poate fi înfrânt. 

Trecutul tău este doar o lecţie. Mare, usturătoare, cum vrei tu. Dar doar o lecţie. Trecutul tău nu este un verdict definitiv. 

Iar primul lucru pe care îl ai de făcut pentru a schimba orice în viaţa ta, inclusiv pe tine, este să nu mai bagi în seamă ce-a fost. 

Învăţă din ce a fost, dar emoţional, şterge cu buretele apăsarea acelor vremuri. 

Ce ai învăţat şi ce te-a ţinut în loc nu este ceva de criticat. Renunţarea şi neîncrederea nu sunt defecte. Sunt mecanisme de adaptare. Creierul tău mereu a ales varianta care te protejează cel mai bine, care îţi asigură supravieţuirea.

Doar că, atenţie, nu am spus “care îţi asigură fericirea”.

Pentru că rolul principal al creierului este siguranţa ta, supravieţuirea ta. Nu fericirea ta.

Astfel că, merită să înţelegi că tu, cu toate criticile şi nemulţumirile pe care le simţi la adresa ta, ai făcut ce ai putut tu mai bine, cu resursele interne şi externe pe care le aveai, în acele condiţii.

Dar mai e un aspect la care nu te-ai gândit. 

Ai o armă în dotare, care nu te-a părăsit şi nu te va părăsi niciodată. Pentru că nu ţine de voinţa ta, ci de modul în care e proiectat creierul tău şi al tuturor fiinţelor vii de pe acest pământ.

Capacitatea ta infailibilă de adaptare. 

Da, poate că în urma eşecurilor din trecut te-ai adaptat la rău. Te-ai adaptat la starea de “nu pot”, “nu am voinţă”, “am o vârstă”, “după naştere nu mai merge la fel de uşor”, “tiroida este de vină” şi tot aşa. 

Te-ai adaptat la rău.

Asta înseamnă, pentru ochiul insistent, care refuză să se predea….că te poţi adapta şi la mai bine.

Te poţi obişnui cu mai bine, aşa cum te-ai obişnuit şi cu această stare de neputinţă.

Creierul nostru este extrem de plastic. Îl modelăm în funcţie de lucrurile, gândurile, atitudinile, emoţiile, comportamentele pe care le avem şi pe care le practicăm mai des. 

Bebeluşul, când învaţă să meargă, se împiedică de 100 de ori şi cade, iar el e prea mic pentru a începe să creadă “eu nu sunt făcut pentru asta”. El nu are cuvântul renunţare în dicţionar. Instinctul lui ştie una şi bună: el trebuie să se ridice şi să meargă. 

Preia acest gen de atitudine de la acel copil. 

Îţi spun sincer, eu l-am preluat la rândul meu. Indiferent prin câte provocări am trecut, indiferent de câte ori mi-am dat cu stângul în dreptul, nu am avut cuvântul renunţare în dicţionar.

Învaţă acest comportament de la bebeluş, mai ales când vrei să schimbi ceva atât de puternic înrădăcinat în tine, cum sunt comportamentul alimentar, comportamentul sportiv şi modul în care tu te îngrijeşti şi te ocupi de tine, zi după zi.

Succesul, în orice, nu este al celor care nu eşuează sau care nu greşesc. Ci este al celor care nu renunţă, indiferent de câte ori eşuează, indiferent de câte ori greşesc. 

Este o lecţie nu tocmai dulce, nu tocmai uşoară, dar spune-mi tu, ce plantă creşte mai puternică pe lumea aceasta? Cea care creşte în adversitate, în condiţii solicitante, nevoită să se adapteze la vânt şi la condiţii aspre sau planta care trăieşte protejată fără să o solicite o adiere de vânt? Care are rădăcinile mai puternice? Care poate mai mult?

Să aştepţi să te salveze altcineva este unul din motivele pentru care eşti în acest punct şi pentru care te-au atras acele regimuri, acele promisiuni la care ai spus da. 

Pentru că ai fost pasiv şi ai sperat să ţi se întâmple lucrurile, nu să le faci tu să se întâmple. 

Pentru că ai crezut că altcineva, o soluţie, o dietă, un produs minune, un program de sport, etc, au acea putere pe care tu nu crezi că o mai ai, puterea de a te scoate din punctul în care te afli.

Iar graba de a obţine rezultate rapide este tot un fel de “salvează-mă tu, că eu nu am putere.

Dar nimeni pe lumea aceasta nu te poate salva. Pentru că nimeni nu poate acţiona în locul tău.

Acesta este un lucru MI-NU-NAT!

Da, să ai un ghid bun este cu totul altceva. Un mentor. Un antrenor. Cineva care să fie lângă tine tot drumul, să îţi inspire încredere, să te încurajeze, să te ghideze, să te susţină în tot acest proces de schimbare. Cineva care să te înveţe să gândeşti altfel şi să te ridici. 

Un ghid, nu un salvator.

Numai tu poţi acţiona, pic cu pic, în alt mod, încât să te obişnuieşti cu mai binele. 

Acolo se întâmplă plasticitatea creierului, acolo se întâmplă schimbarea la nivel profund.

Când decizi să te salvezi tu pe tine, atunci totul parcă îţi iese în întâmpinare. 

Găseşti şi oamenii potriviţi şi soluţiile potrivite şi, cel mai important, nu îţi mai pasă, nu îţi mai este frică de ce s-a întâmplat în trecut. Pentru că ştii că, indiferent ce se întâmplă, cât de repede sau de încet vei merge pe acest drum, indiferent câte opriri sau provocări apar în drum, lucrurile sunt în mâinile tale şi tu decizi ce se întâmplă cu tine. 

Tu nu te mai opreşti şi drumul tău merge doar înainte.

A nu te mai lăsa afectat de eşecurile din trecut înseamnă a-ţi asuma, 100% drumul pe care ai mers până în prezent, drumul pe care te afli acum şi drumul pe care continui în fiecare zi. 

Atât ai putut, atât ai făcut. Nicio problemă. De acum poţi mai bine.

În asumare sunt acceptarea de sine, insistenţa, răbdarea, acceptarea responsabilității, perseverenţa, realismul.

Acolo este creşterea ta. 

Acolo este puterea ta.

Neputința este o stare care se învaţă. Dar la fel este şi puterea personală.

Nu te trezeşti peste noapte ambiţios, perseverent şi implicat. 

Dar odată ce alegi că nu trebuie să aştepţi să te lovească din nou acel entuziasm la descoperirea unei soluţii noi (a se citi: entuziasmul că ai găsit din nou pe cineva care să te salveze), vei porni la drum cu ce ai tu acum şi vei înţelege că ţie îţi trebuie cel mult un ghid şi o direcţie bună, dar nu salvatori. Nu poate nimeni să facă lucrurile în locul tău. 

Tu eşti singurul erou din viaţa ta. Toţi ceilalţi sunt ocupaţi să se salveze pe sine.

Dar trebuie să îţi dai un infinit de şanse. Nu una, nu două. Ci până reuşeşti.

Până înveţi că poţi să acţionezi astăzi mai bine decât ieri. 

Până înţelegi că ziua de azi e cea mai la îndemână armă a ta şi că lucrurile se îmbunătăţesc în prezent, cu stăruinţă şi răbdare.

În loc să visezi la cum vei fi rezolvat deja problema peste 6 luni, ignorând în mintea ta toată munca ce duce la acel rezultat, mai bine implică-te în ce faci astăzi mai eficient şi asumă-ţi drumul, pas cu pas, zi după zi.

Cel mai înalt munte din lume, tot la pas se urcă.

Este o vorbă care spune “poţi să împodobeşti o pasăre cu cele mai frumoase aripi, dar nu o poţi învăţa tu să zboare”

Zborul este în instinctul ei!

Zborul este în instinctul tău. 

Noi, în Şcoala de Slăbit suntem ghizi excelenţi, antrenori de minte şi de sănătate. 

Dar nu suntem salvatori. 

Îţi putem da cele mai frumoase aripi, dar instinctul de a zbura trebuie să ţi-l regăseşti în tine. 

Abia atunci vei fi de neoprit.

Ai nevoie de ajutor cu slăbitul și îți dorești să slăbești sănătos, odată pentru totdeauna?

Te invit în Programul de 90 de zile din Școala de Slăbit, unde împreună cu o echipă de nutriționiști-dieteticieni, te vom ghida în călătoria ta spre sănătate, corpul pe care ți-l dorești și mulțumire de sine.

Peste 2000 de oameni din toate colțurile lumii ne-au călcat pragul virtual și au reușit alături de Programul de 90 de zile. ​

Înscrie-te acum în Programul de 90 de zile, aici – www.scoaladeslabit.ro/90zile

Ne vedem în program,

– Ramona