skip to Main Content
Când, Cât și Cum Combinăm Fructele? – Partea 2 Din 2

Dacă este să aleg 2 subiecte tabu în lumea stilului de viaţă sănătos, despre care trebuie să vorbeşti cu cuvinte de catifea, pentru că sunt lăudate, promovate şi adorate în toate revistele, emisiunile şi blogurile despre sănătate, aceste subiecte sunt dulciurile raw-vegan şi smoothie-urile “cu de toate”.

Cele două sunt noua Mecca a stilului de viaţă sănătos.

Despre dulciurile raw vegan ţi-am vorbit într-un articol precedent. Şi eu le iubesc, dar nu m-aş “căsători” cu ele. Ne vedem mai răruţ, că-i mai drăguţ.

Astăzi a venit vremea să vorbim despre smoothie-urile “cu de toate”. Unde “de toate” înseamnă fructe, legume (în principal frunze sau pudre verzi), grăsimi vegetale (nuci, seminţe) sau lactate (mi-a fost greu să scriu acest cuvânt lângă crudităţi).

Iubesc lumea aceasta a nutriţiei, dar mă încearcă aşa un zâmbet trist când citesc: nu amesteca fructele acide cu fructele dulci, dar fă smoothie-ul acesta perfect cu portocale şi kale.

Mănâncă pepenii doar singuri, dar dacă vrei sănătate la pahar, pune lapte de migdale peste căpşuni şi te vei linge pe degete.

Iar răsfăţul suprem pe care îl poţi oferi copiilor tăi este să adaugi nişte iaurt crud de capră peste un mango delicios de copt, să presari un strop de scorţisoară şi ai creat un smoothie de vis.

Întrebarea este: cum facem în lumea aceasta a reţetelor “sănătoase”? 

Suntem mai catolici decât Papa şi atunci rămânem stricţi până la capăt sau învăţăm realitatea despre fiecare aliment în parte şi apoi decidem ce compromisuri facem şi cât de mult ne îndepărtăm de corectitudinea supremă?

Natura este simplă, francă, evidentă. Iar corpul iubeşte Simplitatea.

Vrei linia principală, autentică a alimentaţiei umane? Suntem specie frugivoră, capabilă să gestioneze variaţii alimentare pe care doar imaginaţia le mai limitează.

În vechime, migrând de la tropice spre zone mai reci, ne-am îndepărtat de stilul frugivor şi am învăţat să mâncăm orice. Restul e istorie.

Dar adevărul tău biologic va fi mereu acesta: anatomic, fiziologic şi biochimic eşti şi vei rămâne un organism frugivor.

Vrei o alimentaţie de nota 10+, imaculată şi capabilă să îţi scoată la iveală potenţialul maxim fizic si spiritual?

Migrează spre 100% crud, frugivor, cu mici accente colorate de legume, nuci şi seminţe. Totul cât mai puţin amestecat, iar fructele împărţite pe căprării, în funcţie de dulceaţa şi aciditatea lor. Ideal, consumate în stil monofruct, un singur tip de fructe la o masă.

E un drum cu multe zdruncinături, pentru că te debarasezi şi detoxifici de tot, de la bolovanii cei mai mari până la pietricele cele mai mici, la nivel fizic şi sufletesc.

Simţi că nu poţi să laşi totul în spate şi să adopţi o alimentaţie edenică? 

Nicio grijă, nici eu.

Îmi admit apartenenţa la “specia umană”. Sunt foarte…umană alimentar. Un mic vegan cu vise mari frugivore.

Şi nu pentru că nu am putea, ci pentru că nu vrem. Iubim prea mult mâncarea şi nu e o ruşine. 

Când vine vorba de combinaţia dintre fructe, nivelul suprem de rafinare este să consumi monofruct pe săturate. Pe săturate şi pe stomacul gol, se ştie.

Amestecarea Fructelor Acide, Subacide și Dulci

Depărtându-ne uşor de nota 10+, treapta următoare de combinare este să amesteci fructele în funcţie de conţinutul lor glucidic, adică de aciditatea lor.

Ai fructe acide, subacide şi dulci, uşor identificabile la o căutare pe net.

Poţi amestesta fructele cu acidităţi apropiate, adică fructele acide între ele, acidele cu subacidele, subacidele între ele, subacidele cu dulci sau cele dulci între ele.

Iar aici ai o provocare de …memorie. Strugurii erau acizi sau dulci, că nu mai ştiu? Merele ionatane sunt acide sau semiacide? Iar mărul golden este la dulce? Afinele pe unde se încadrează?

Uşor de uitat şi uşor de transformat într-un subiect stresant.

Unde mai pui că pepenii sunt o categorie foarte…preţioasă, pentru că ei nu se combină cu nimeni.

Vai, şi cât pepene roşu cu pâine am mâncat în copilărie.

Fundamentul tehnic pentru aceste combinaţii este timpul de digestie, care este cu atât mai scurt cu cât este mai glucidic fructul respectiv.

Iar ca o mică paranteză, indiferent de aciditatea fructelor, ele cu toatele asistă şi conduc la alcalinizarea tisulară, cu un vârf de lance la lămâie, care este cel mai alcalinizant fruct acid. Ce-mi plac jocurile astea de cuvinte.

Amestecarea Fructelor cu Fructe

Al treilea nivel de amestecare a fructelor este de a amesteca fructele cu…fructele.

În orice chip, în orice fel, după cum dictează pofta inimii. Pui banane lângă portocale şi piersici, trănteşti şi nişte boabe de struguri şi câteva cubuleţe de pepene galben şi obţii…curcubeu pe cerul gurii.

Eu aici mă încadrez. Ori mănânc monofruct, pentru că ador să simt gustul individual al fructelor, ori le amestec de le sar fulgii şi nu mai îmi fac probleme de nivelul lor de aciditate şi timpi individuali de digestie.

Adevărul este că e un pic ironic să te agiţi pentru o combinaţie de fructe, dar la prânz să ai zacuscă.

Propriul corpul îţi va spune dacă este fericit aşa sau nu. Iar tu decizi, în consecinţă, cât de permisiv eşti cu combinaţia fructelor.

Amestecarea Fructelor cu Frunze și Pudre Verzi

Bun, am ieşit din sfera combinaţiilor de fructe şi aducem în peisaj frunzele şi pudrele verzi, foarte la modă în smoothie-urile sănătoase.

Confuzia apare când vezi niscai frunze verzi măcinate de blender şi crezi că gata, s-au digerat deja, deci combinaţia cu fructe nu are nimic greşit în ea.

Dar digestia are partea mecanică şi partea chimică. Blenderul îţi mestecă frunzele în locul tău, dar ele tot conţin o parte de carbohidraţi complecşi (mică) şi proteine, care cer timpi de digestie mai mari decât glucidele din fructe.

Iar stomacul este vajnicul păzitor al proteinelor. Unde vede proteine, el coboară bariera şi se apucă de treabă. Niscai acid clorhidric, niscai pepsină şi hai să dăm de capăt proteinelor.

Glucoza şi carbohidraţii complecşi din smoothie-ul tău nu au decât să aştepte.  Cu toţii am intrat în stomac, cu toţii ieşim către intestin. Bine, măcar, că am scăpat de timpul dedicat măcinării mecanice din stomac, un mare plus al smoothie-ului.

În intestinul subţire, ai aceeaşi poveste. În loc de un chim gastric plin de glucoză şi aminoacizi uşor asimilabili, ai un amestec de glucoză, carbohidraţi complecşi, aminoacizi şi fragmente de proteine ce trebuie sparte până la capăt.

Deci, iarăşi, fructele tale din smoothie vor aştepta după legume, cu un mic potenţial de fermentaţie.

Este un compromis la modă acest smoothie cu legume şi frunze verzi, faţă de ce defineam mai sus la nota 10+. I-aş da nota 9, ca şi alegere înţeleaptă alimentară. Decent, nu? Parcă nu ne-am îndepărtat prea multe de la bunele maniere frugivore.

Amestecarea Fructelor cu Grăsimi

Când introduci, însă, grăsimile lângă fructe, lucrurile se schimbă. Eşti într-un alt film, pentru că aici, nici blenderul nu te mai “spală”.

Preţul plătit pentru cremozitatea delicioasă a smoothie-ului tău este un timp de digestie de 3 ore cel puţin. Te rog, nu număra timpul din stomac, nu acolo se întâmplă digestia.

În fructe şi legume ai carbohidraţi şi proteine ce îţi cer enzime digestive hidrofile. Grăsimea din smoothie formează o peliculă fină, dar eficientă, ce împiedică accesul acestor enzime la nutrienţii pe care trebuie să îi digere.

În stomac, accesul la proteinele din smoothie se va face mai greu din acest motiv, astfel că toată lumea va sta pe loc, până se rezolvă situaţia.

Ce simţi tu?

“Wow, ce bine-mi ţine de foame smoothie-ul acesta cu lapte vegetal”.

Zi-o pe aia dreaptă: wow, ce bine-mi ţine ocupat stomacul, smoothie-ul acesta cu lapte vegetal.

În intestine, lucrurile se mai simplifică, pentru că te ajută bila, care destramă vraja grăsimilor, emulsificându-le, iar smoothie-ul tău este digerat până la capăt, într-un final.

Cu un efort de generozitate, aş da nota 7 acestei combinaţii cu grăsimi. Am zis 7? Hmmm..încă mă mai gândesc.

Ghici ce avem în dulciurile raw vegan? Na, belea, că mi-a scăpat, nu m-am putut abţine!

Cam acestea sunt combinaţiile care au ce căuta în lumea sănătăţii şi care încă mai rezonează cu identitatea noastră alimentară, ca specie umană.

Cât timp suntem în această zonă, se vede drumul principal.

Da, suntem prin pădure, la cules de toporaşi, dar uite, drumul principal nu e departe.

Când am intrat în zona combinaţiilor de fructe cu lapte animal, corpul nu mai înţelege nimic.

Iar din punct de vedere al digestiei şi enzimelor implicate, este un turn Babel pentru sistemului tău digestiv.

Fiecare vorbeşte o altă limbă şi nimeni nu se mai înţelege cu nimeni.

Aceia mai stricţi dintre noi, ar numi asta “zona glumelor proaste”. Eu aş numi asta zona “nuca-n perete”.

Ce spuneam mai sus? Corpul iubeşte simplitatea şi drumul principal al alimentaţiei. Deşi, recunosc la rândul meu, că este mai pitoresc pe marginea drumului şi prin pădurice aşa un pic.

Ne auzim curând,

– Ramona

Slăbește Simplu și Autentic

Primești GRATUIT pe e-mail, cursul de 10 zile ”Slăbește Simplu și Autentic”, imediat ce te abonezi.

Powered by ConvertKit

Când, Cât și Cum Combinăm Fructele? – Partea 2 din 2

Back To Top