Ți se umflă picioarele? Soluția este…(Partea 1)

Ți se umflă picioarele? Soluția este…(Partea 1)

Glumă sau nu, recunosc că, până în prezent, nu am întâlnit vreo pisică sau vreun câine să se plângă de picioare umflate 😉

“Am mâncat aseară o saramură de şoricei şi cred că a fost cam sărată, că aşa mi s-au umflat lăbuţele….”

Cumva, noi, oamenii, suntem singura specie care reuşeşte să îşi inducă un astfel de dezechilibru. 

Cum reuşim să facem acest lucru? Ce se întâmplă în corpul uman de ajungem la astfel de probleme?

Că îţi vine să crezi sau nu, chiar şi în astfel de situaţii, corpul îţi apără interesul. El alege întotdeauna lucrul cel mai eficient pentru a te feri de probleme şi mai mari. Doar că el trebuie să joace şah cu tine. Pardon, cu stilul tău de viaţă. 

Indiferent că ai un stil de îngrijire personală impecabil sau la nimereală, corpul se va adapta la stilul tău de viaţă.

Va depune grăsime acolo unde este inflamaţie, va reţine apă acolo unde este aciditate, va fura din calciul din oase doar ca să protejeze chimia sângelui şi tot aşa. 

Corpului tău nu îi pasă cum arăţi tu în oglindă. 

Corpului tău îi pasă de un singur lucru: ca tu să trăieşti şi să propagi specia mai departe.

Iar sindromul picioarelor umflate este doar unul din multele mecanisme prin care corpul compensează ceea ce tu nu faci eficient, în veşnicul joc de a te apăra de propriile alegeri neinspirate 😄

Ce se întâmplă în culise, de fapt? 

Azi parcurgem împreună jumătate din explicaţie, cea care ţine de….mişcare.

Noi, oamenii, suntem specie bipedă, umblătoare. Suntem specie de culegători, la originile noastre. Culegeam fructe şi rădăcini, mai vânam când puteam, câte un animal (nu cu forţa ghearelor şi a caninilor noştri fioroşi, că nu există, ci cu forţa creierului). Dar, baza noastră însemna mers, umblat mult în căutarea resurselor de hrană şi adăpostului. 

Ce treabă are acest detaliu cu faptul că ţie nu îţi mai intră după amiaza piciorul în pantof şi te strânge verigheta? No, dă-i de citeşte şi ne lămurim. 

Natura este Eficacitatea supremă! 

Totul, absolut totul în Natură vizează evoluţia înspre eficientizarea sistemelor proprii. 

Iar o specie umblătoare, ca omul, care arareori stătea colea pe chituci la o vorbă, la umbră, ci mai mult mergea în căutarea resurselor…. a avut parte de o adaptare pe măsură. 

Natura a cuplat foarte multe procese interne corpului tău de acest stil de viaţă umblător şi arareori sedentar. 

Cele mai importante dintre ele? Drenarea limfatică şi circulaţia venoasă anti-gravitațională. Huh? Să le luăm pe rând, ca să înţelegi cât de genial este proiectat totul.

Sistemul tău limfatic este sistemul de canalizare al corpului tău. El îţi împresoară întregul organism, din creştetul capului până în degetele mici de la picioare şi adună reziduurile metabolice de la fiecare celulă în parte. 

De adunat, le adună. Mai rămâne să le şi verse undeva.

Prin comparaţie, sistemul tău sanguin este bucătăria corpului tău, este cantina. Este mediul de transport al nutrienţilor la celule. 

Sângele, care este limitat la câţiva litri, trebuie să se mişte repede ca un campion de formula 1 prin sistemul tău circulator, pentru a vizita toate celulele în termen de câteva minute, să le ducă oxigen şi nutrienţi, altfel, acestea se sufocă. Din acest motiv, el a primit cadou….o pompă. Inima. Inima împinge cu succes sângele prin sistemul circulator şi duce nutrienţii către celule.

Sângele pleacă prin sistemul arterial, iar de întors, se întoarce către inimă prin sistemul venos. 

De ce contează pe unde pleacă sângele şi pe unde se întoarce? E simplu.

Ai auzit vreodată de artere varicoase? Nu? Dar de vene varicoase? Dar de insuficienţă venoasă? Toate se referă la vene, în special. Deci la sistemul de întoarcere.

Toate pentru că circulaţia venoasă este cea care se întâmplă (şi în picioare şi în braţe) de jos în sus. Deci are de învins…gravitaţia. 

Continuăm cu detaliile, pentru a lega apoi totul într-o explicaţie uşoară. 

Aşadar, ai reţinut că circulaţia venoasă de la nivelul braţelor şi picioarelor se întâmplă de jos în sus, antigravitaţional, dar că este ajutată şi de inimă, cu rol de pompă. 

Ce facem cu circulaţia limfatică?

Ei, bine, se întâmplă ca în viaţă. 

Dacă de mâncat tu mănânci zilnic, în ceea ce priveşte ridicat gunoiul….maşina de gunoi vine o dată la câteva zile. Ridicarea gunoiului, deşi e importantă, poate să se întâmple cu o prioritate şi o recurenţă mai mică. Important e să se întâmple, totuşi, până nu se împute treaba.

Analogia cu corpul tău e următoarea: dacă sângele nu îşi permite întârzieri şi, din acest motiv, are nevoie de inimă pentru a-l pompa şi a circula cu viteză mare către celule, să le hrănească, ei bine, curăţarea gunoiului, adică curăţarea reziduurilor celulare şi drenarea lor (plecarea lor spre eliminare prin sistemul limfatic) se face mai lent. Şi de aceea, limfa nu are o pompă. 

Dar, cineva trebuie mişte şi acea limfă, altfel se tot adună “gunoiul celular”. Toxinele acelea trebuie să fie antrenate spre eliminare. 

Aici intervine…mişcarea!

Natura a legat circulaţia limfatică, curăţarea gunoiului de…mişcarea constantă pe care omul o făcea de dimineaţa până seara (cineva să îi spună, vă rog, Naturii, că lucrurile s-au schimbat, de când ne-am modernizat)

Natura s-a bazat pe mişcarea zilnică a omului pentru a “scoate gunoiul celular” afară.

Mişcarea mişcă limfa!

Mişcarea mişcă sistemul de canalizare!

Mişcarea antrenează limfa şi de la nivelul picioarelor şi de la nivelul braţelor şi de la nivelul tuturor celulelor din corp, pentru a disloca şi transporta reziduurile metabolice acide spre eliminare, către rinichi. 

Ambele circulaţii, şi cea venoasă şi cea limfatică, de la nivelul membrelor, se bazează pe tonusul muscular. 

Musculatura are un “tremurat” insesizabil, cu rol de pompă a fluidelor (sânge venos şi lichid limfatic), de jos în sus.

Ai muşchii tonifiaţi? Ai putere de pompare de jos în sus.

Ai muşchii slăbiţi şi nelucraţi? Fluidele nu pot urca eficient şi se potenţează formarea edemelor, umflarea picioarelor, a degetelor (te-a strâns vreodată inelul pe deget?), inflamarea pereţilor venelor, producerea venelor varicoase, spargerea capilarelor cu formare de “vinişoare sparte” (cum le cunoaştem noi ).

În Natură, te mişcai tot timpul. Rar stăteai.

În Natură aveai tonus muscular bun, deci “tremurici” muscular bun, deci pompă bună pentru împingerea fluidelor de jos în sus..

Doar pentru că în Natură nu stăteai locului, circulaţia antigravitațională, din picioare sau din braţe, se întâmpla uşor, fără probleme. 

Pentru ce crezi că s-au inventat ciorapii cu compresie? Pentru a compensa “tremuriciul” lipsă al musculaturii omului sedentar. 

Prima şi cea mai importantă schimbare de făcut pentru a drena limfa, pentru a ajuta sângele să urce prin vene, pentru a frâna reţinerea de apă la nivelul membrelor este….mergi, mergi, mergi. Mergi, aleargă, mergi cu bicicleta, mergi la sală, înoată. 

Redevino dinamic, în ce fel poţi tu, dar mişcă limfa! Minim 1 oră pe zi.

Formează-ţi un foarte bun tonus muscular, iar circulaţia ta va avea 2 pompe: inima “din dotare” şi muşchii “din lucrare”.

Abia apoi putem discuta de alimentaţie (în partea a doua a articolului), de acidifiere şi congestie limfatică, de motivul pentru care sarea conduce la reţinerea apei în corp. 

În lipsa celor 2 pompe active care să lucreze în tandem, gravitaţia îşi va spune cuvântul, zi după zi. Azi mai puţin, mâine din ce în ce mai mult. 

Aşadar, decât să stai cu picioarele pe pernă în sus, cum este un celebru remediu pentru picioarele umflate (adică să te rogi de gravitaţie să tragă lichidele în jos din picioare), hai mai bine cu picioarele înapoi pe pământ. 

Întâi stângul, apoi dreptul şi iar stângul şi iar dreptul…simţi muşchii cum lucrează?