Skip to content
Talentele ascunse ale grăsimillor - Partea 2

Talentele ascunse ale grăsimilor – Partea 2

Hai să aducem aducem la iveală alte câteva talente ascunse ale grăsimilor, inclusiv ale grăsimii corporale care te deranjează pe tine şi pe care ai executa-o fără reţinere, de s-ar putea. 

Pe lângă talentele prezentate în prima parte a acestui articol, pe care le poţi revedea aici: https://scoaladeslabit.ro/talentele-ascunse-ale-grasimilor-partea-1


“Îţi dai seama cât de fain aş fi dacă aş mânca corect, aş face mult sport şi m-aş îngriji cu atenţie? Bine…nu am de gând să fac asta, dar îţi poţi imagina?”

Este cercul vicios al multora dintre noi. A conştientiza că potenţialul personal este mult mai sus decât ce facem efectiv.

Şi vine acel moment când simţi că “gata, acum am puterea să fac asta” şi vrei să răstorni lumea, vrei să repari tot ce ai făcut ineficient pentru tine, în viaţa ta. Ai resurse interne, ai dorinţă, ai focul ce te arde la inimioară. 

Unde e păcăleala?

Păcăleala este în felul în care impulsul acestui minunat moment, acest avânt interior, te face să cauţi scurtături. 

Vorba ceea, “hai acum repede, cât mă ţine voinţa”.

Printre abordările clasice? Să tai cât poţi de mult grăsimile de pe listă. 

Aceasta este o abordare alunecoasă, ce te duce la îngrăşat şi dezechilibre. 

Ştii care este minimul de puncte de sprijin pentru a crea o structură rezistentă, care stă în picioare?

Minimul de picioare al unui scaun sau al unei mese.

3. 

La fel este în lumea hranei noastre. Avem un minim de 3 nutrienţi care aduc stabilitate în corp: carbohidraţii, proteinele şi grăsimile. Dacă tăiem unul de pe listă, “scaunul nu are stabilitate”. 

Grăsimile sunt un factor vital în orice proces de slăbit şi au roluri majore în regenerare şi sănătate.

Începem cu grăsimea corporală. Da, da, aceea care ne deranjează în oglindă şi care face valuri când se mişcă. 

Vorba lui Arnold Schwarzenegger: “E simplu. Dacă tremură, e grăsime”.

Grăsimea ataşată de burtica noastră, de coapse, de unde cu gândul nu gândeşti, are talente folositoare şi talente distructive. 

Printre lucrurile bune pe care le face pentru noi (şi motivul principal pentru care îţi recomand să te limitezi la maxim 1 kg pe săptămână ca ritm de slăbit, nu mai mult), este că grăsimea corporală are rol de “depozit de vechituri”.

Expunem organismul la un flux zilnic de reziduuri toxice, indiferent că sunt produse în urma metabolismului sau că vin din exterior (pesticide, îngrăşăminte, medicamente, noxe, metale grele, etc). 

Organismul nostru este într-un proces continuu de autocurăţare, dar uneori afluxul de toxine este mai mare decât ritmul de eliminare. 

Ce va face corpul tău cu diferenţa?

O va depozita undeva…cât mai inofensiv. Nu am spus estetic, am spus inofensiv. 

Exact, unul din rolurile de bază ale stratului nearătos de grăsime este să stocheze toxinele pe care corpul nu le-a putut elimina la timp.

Ce crezi, câte substanţe toxice ai adunat “în debara” de-a lungul anilor?

Când slăbim, “deschidem debaraua” E mai degrabă o cutie a Pandorei, în care nu ştii ce vei găsi.

Tot ce este scos la iveală din celulele grase, pe lângă trigliceridele propriu zise, va trebui să tranziteze ficatul pentru a fi re-metabolizat şi, eventual, pregătit pentru eliminare pe cale renală. 

Întrebarea este: cu cât de multe toxine vrei să îţi bombardezi ficatul dintr-o dată?

Vrei o avalanşă de reziduuri toxice, ce îţi pot genera o stare de rău sau vrei ca ficatul tău să se ocupe de aceste “vechituri” pic cu pic, încât corpul să nu fie copleşit şi afectat?

Aviz celor care taie carbohidraţii de pe listă pentru a slăbi foaaarte repede din grăsimea corporală. 

Aviz celor care apelează la procedurile de “spargere a celulelor grase”, prin criolipoliză, cavitaţie, ultrasunete şi alte abordări de spargere a membranelor adipocitelor. 

Nu sunt contra acestor proceduri, dar ridic un sănătos semnal de alarmă pentru cei care au deja sănătatea şubrezită. Astfel de abordări nu sunt pentru toată lumea. 

Neacademic şi simplu spus, pentru o procedură atât de invazivă şi agresivă cu organismul (indiferent ce spune reclama), “îţi trebuie un ficat bun”. Pentru că el, ficatul, va duce greul. 

Prima concluzie? Ia-o pe calea mai lungă a slăbitului, un ritm mai lent, dar mai uşor de dus, când vine vorba de multele reziduuri toxice stocate în celulele grase. 

Un alt talent, de data asta, nefolositor, al grăsimii corporale şi mai ales al celei de pe burtă?

Un puternic efect inflamator. 

Stratul de grăsime de pe burtică nu stă degeaba. El se comportă ca o glandă endocrină, produce factori inflamatori care mai mult potenţează depunerea ulterioară de grăsime, tot pe burtă. E ca şi când îşi cheamă ajutoare. 

Mai mult, prin substanţele inflamatorii produse constant, grăsimea corporală în exces stimulează sistemul imunitar, cu potenţial de declanşare sau accentuare a răspunsului autoimun şi a reacţiilor alergice.

Merită să scăpăm de grăsimea în plus…dar mai contează şi ritmul. 

Cât despre grăsimile din alimentaţie, pe care în mod greşit am dori să la ocolim cât mai mult când vrem să slăbim…ar merita spus atât: hormonii sexuali (androgeni, estrogeni și progesteron) și cortizolul, sunt formaţi pe bază lipidică. 

Unul din sacrificiile vieţii de sportiv de performanţă, des întâlnit, prin procentul extrem de mic de grăsime din corp, este un dezechilibru al hormonilor sexuali (mai ales la sportive). De ce? Lipseşte “materialul de construcţie” pentru aceşti hormoni, iar organismul frânează temporar funcţia reproductivă. 

De asemenea, cortizolul, un hormon direct responsabil cu răspunsul nostru la stres şi modul în care gestionăm stresul, este, de asemenea, derivat din colesterol, deci din material lipidic. 

Eşti dornică să devii o viitoare mămică fericită?

Consumul zilnic a 25 de grame de nuci şi seminţe crude merită să îţi intre în obişnuinţă. Vorba ceea…să pregăteşti cuibuşorul interior de pe acum. 

Eşti deja în plină sarcină sau eşti chiar în frumoasa şi solicitanta etapă a alăptării? Consumul tău de nuci şi seminţe merită să crească, iar în alăptare să se dubleze. 

Poezia cea mai simplă de reţinut este: grăsimea sănătoasă din alimentaţie susţine o foarte bună dezvoltare a sistemului nervos al puiuţului tău. 

Suntem iubitori de vitamine, fiind bombardaţi cu reclame despre importanţa lor şi îmbiaţi să suplimentăm. Dar, grăsimile sunt cele care fac posibilă absorbţia şi utilizarea vitaminelor A, D, E şi K. Doar vitamina C şi familia B-urilor se descurcă fără grăsimi care să le acompanieze. 

Indiferent că vorbim de însănătoşire, slăbit, reenergizare, regenerare, grăsimile sănătoase sunt al 3-lea picior, care oferă stabilitate structurii alimentare. 

Iar grăsimile sănătoase înseamnă, în primul rând: nuci şi seminţe crude şi uleiuri presate la rece. 

Da, vei lua grăsimi sănătoase şi din zona animală, cu amendamentul că…niciodată nu vei lua doar grăsimi sănătoase. Mereu vei lua şi un strop de colesterol, un strop de grăsimi oxidate sau grăsimi trans, un efect pro-inflamator şi acidifiant per total. 

Secretul stă în procente. Câte grăsimi iei din zona vegetală versus zona animală?

Fă-ţi o rutină din a consuma zilnic 25 de grame de nuci şi seminţe crude (nuci, dovleac, floarea soarelui, migdale, in, cânepă, susan, etc), plus 2 linguri de ulei presat la rece şi netrecut prin foc (măsline, in, cânepă, dovleac, floarea soarelui, etc).

Secretul unei alimentaţii sănătoase? Evită orice mâncare care are nevoie de o reclamă la televizor 🙂

Natura îţi oferă alimente integrale, potente, echilibrate nutriţional. 

Rămâne să intre în joc talentul tău de negociator, de mediator între poftele limbii şi nevoile corpului. Eu aş fi părtinitoare cu corpul şi nevoile lui, tu nu?

Back To Top