Poftele alimentare și amintirile ca mesageri

Poate că ai făcut eforturi uimitoare pentru a pierde în greutate în trecut. Ai încercat orice, de la planuri de dietă extraordinare până la efortul de a te împrieteni cu exercițiile fizice .

Dar în mod misterios te-ai găsit în imposibilitatea de a menține noua greutate permanent. 

Deși ai reușit pentru o vreme să îți schimbi comportamentul alimentar, încă nu ai ajuns la nivelul profund de transformare necesar pentru a rezolva cu adevărat problema.

Pe cont propriu, s-ar putea să fi reușit să îți fi schimbat gândirea conștientă, dar de unul singur nu îți poți transforma tiparele subconștiente.

Dacă mintea subconștientă nu este inclusă în eforturile tale de armonizare, va găsi mereu o modalitate de a recrea excesul de greutate, indiferent de eforturile pe care le faci.

Îți propun un exercițiu de conștientizare, care necesită un pic de atenție și auto-observare:

Care este cea mai mare tentație alimentară pentru tine in această perioada?

Fără cenzură, fără să te gândești că „nu ar trebui” să te gândești la așa ceva, doar numește în scris ceea ce îți face foarte tare cu ochiul și i-ați de pe umeri povara secretului.

În continuare, descrie în câteva cuvinte cu ce asociezi acea mâncare, ce amintiri îți trezește și ce senzații, atunci când te gândești la ea?

Prin mâncare mă refer la orice astfel de tentație, de la dulciuri la junk food sau cafea.

Vezi apoi ce conexiuni găsești cu situația ta din viața actuală.

Un exemplu personal

Multă vreme, după o masă oricât de îndestulată și savuroasă, chiar dacă eram deja plină, mie îmi era pofta, la finalul mesei, de un pic de ciocolată. Un pic sau mai mult.  Ca și cum masa nu era niciodată completă fără.

Ce reprezintă ciocolata pentru mine și ce asocieri mentale îmi trezește?

Dacă închid ochii și mă gândesc la ciocolată, îmi amintesc instantaneu luminițele de Crăciun, foșnetul și sclipirile staniolului auriu, care mă fascinau în copilărie (în anii ’80), în vremurile când ciocolata bună era rară și întotdeauna chinezească. 

Staniolul fin și strălucitor îmi dădea senzația că ciocolata este poleită și că este un lux cu care sunt răsfățată. Ceea ce, bineînțeles, mă făcea să mă simt extraordinar: iubită și importantă.

Îmi amintesc atmosfera de sărbătoare (căci doar atunci o primeam), vacanțele și mai ales, îmi amintește de fratele meu, cu care, pe când eram copii, o împărțeam frățește, pe din două, bucurându-ne împreună de fiecare bucățică.

Sentimentul care îmi apare este de căldură, de iubire, de „ce bine este să ne bucurăm împreună”.  

Ce intuiesc, având în vedere aceste amintiri, că reprezintă ciocolata pentru mine și ce nevoie cred că înlocuiește?

Nevoia de comuniune sufletească, de a împărtăși cu oameni dragi sufletului meu bucurii simple, vibrând la unison.

Într-adevăr, comuniunea sufletească și comunicarea de la inimă la inimă reprezintă atât nevoi de bază pentru mine, pentru a mă simți împlinită și relaxată, cât și valori personale importante.

Odată ce mi-am recunoscut această nevoie, s-a redus foarte mult tendința de a înlocui cu ciocolată dorul de a avea în viața mea oameni cu care simt că viața e frumoasă, că ne bucurăm împreună și că sufletul îmi vibrează, pentru că am devenit atentă ca oamenii cu care mă înconjor să fie cei cu care pot comunica direct de la inimă la inimă.

Am realizat că pofta de ciocolată era un mesager, ce îmi semnalează când îmi lipsesc astfel de relații, care pentru mine au o foarte mare importanță și mi-am asumat să fiu mai selectivă și să nu mă mulțumesc cu relații superficiale.

A durat un timp și a fost necesar să fac unele schimbări importante în plan relațional, dar a meritat.

Cheia pe care ne-o oferă aceste amintiri, este posibilitatea de a identifica ce ne dorim cu adevărat, ce căutăm de fapt atunci când apelăm la mâncare. 

Astfel, conștientizând nevoile noastre reale, psiho-emoționale, putem alege să creăm acele stări plăcute pe care le căutăm.

Să aducem sau readucem în viața noastră activități și interacțiuni plăcute, care ne vor oferi o sursă de bucurie pe termen lung și nu o senzație de câteva minute, trecătoare, așa cum ne oferă mâncarea. 

Reține deci, că ceea ce cauți este un sentiment, o stare frumoasă, ceva ce crezi că ai pierdut și a rămas asociat în mintea ta cu mâncarea.

De fapt, are legătură cu bucuria trăită în momentele de neuitat, pe care o poți recrea dacă nu o înlocuiești în grabă cu ceva bun.  

Ar putea părea neobișnuit să consideri că subconștientul este cheia problemei tale cu greutatea. Și totuși, acesta este adevărul.

Pe măsură ce mintea ta este antrenată să-și dea drumul tiparelor subconștiente, corpul tău va putea renunța la kilogramele în plus.

Cunoașterea de sine și auto-interogarea plină de compasiune conduce la reprogramarea conștiinței tale la nivel cauzal.

Mâncatul emoțional nu își are cauzele în relația ta cu mâncarea, oricât de surprinzător este acest lucru.

Vorbește în schimb despre relația ta cu tine și despre ceea ce înseamnă la modul profund iubirea de sine. Echilibrul și armonia lăuntrică apar în mod natural în prezența acceptării și iubirii de sine și se reflectă apoi în forma trupului tău.

Dacă îți dorești să descoperi cum poți face pace în interiorul tău, pentru a face pace cu mâncarea și a te bucura de forma trupului tău așa cum îl dorești, înscrie-te în noul program – Elimină Mâncatul Emoțional!

😤 Te-ai săturat să simți că te lupți în zadar cu kilogramele și că mâncatul îți scapă de sub control?

Ai impresia că te iau pe sus poftele si crezi că nu ai voinţă, dar lipsa de control alimentar pe care o resimți mai ales în perioadele stresante nu are ca motiv lipsa voinței.

Cea mai “acceptabilă” şi mai des întâlnită dependență este dependenţa de mâncare, de obicei nesănătoasă.

Poftele alimentare nu sunt deloc întâmplătoare și în absența susținerii emoționale adecvate, oricâtă voință am avea, aceasta ne scapă până la urmă de sub control, iar kilogramele în plus se încăpățânează să rămână.

🙅‍♀️ Stop mâncatului emoțional și greutății scăpate de sub control

Dacă ești gata să eliberezi emoțiile dureroase ale trecutului, ce au rămas blocate și ascunse în profunzimile subconștientului tău și îți sabotează în mod repetat comportamentul alimentar, silueta, sănătatea şi relaţia ta cu tine, noi, Ramona Tintea (fondatoarea Şcolii de Slăbit) şi Alina Dospinescu (psiholog și terapeut sistemic de famile) ne-am unit inimile, forțele și experiența, pentru a te îndruma într-o călătorie de 90 de zile către ușurința de a te elibera de poftele incontrolabile, de mâncatul compulsiv şi de kilogramele ce nu doresc să te părăsească.

DESCOPERĂ NOUL PROGRAM – ELIMINĂ MÂNCATUL EMOȚIONAL