Skip to content

Cum, mâncarea are buletin?

Ieri ți-am promis că îți voi explica cum este cu ”buletinul” alimentelor. Așa că astăzi o să vorbim despre hiperleucocitoza de digestie. Când avem de-a face cu noţiuni mai greu de înţeles, cum este această “minunăţie” de hiperleucocitoză de digestie, de care probabil nu ştii încă nimic, dar care te acompaniază zilnic (mai puţin pe raw-vegani), răspunsul şi toate explicaţiile le găsim în Natură. Mama Natură este veşnicul şi autenticul reper pentru orice vrei să afli sau să înţelegi despre alimentaţia ta şi regulile ei. Așa că hai să plecăm de la bază în înțelegerea lucrurilor.

Care este cel mai elementar instinct al oricărui organism viu? Nu, nu acela 🙂

Este instinctul de supravieţuire. Asta înseamnă că atunci când organismul în cauză, organismul tău, primeşte hrană ceva cu care este compatibil, creierul îl va recompensa cu senzaţia de bine (mai ţii minte articolul cu dependenţa de dulciuri? ), iar când organismul primeşte ceva cu care NU este compatibil, care NU promovează viaţa, sănătatea şi supravieţuirea acelui organism, atunci corpul se va “revolta”, de la o simplă stare de oboseală (da, da, de oboseala de după prânz vorbesc), până la alertarea sistemului imunitar, vomă şi altele.
În fond, corpul tău este primul care îţi apără interesele.


Toate alimentele au nevoie de un buletin pentru a fi recunoscute de corpul tău şi încadrate la “prieteni sau străini”.


Buletinul e reprezentat de enzimele vii din alimente.

Enzimele sunt semnătura Viului.

Iar cum Viul este, pe cât de puternic, pe atât de delicat, enzimele se distrug la temperaturi de peste 40-45 grade Celsius. Când mănânci o roşie, aceasta are enzimele vii “la bord”, are “buletinul” la ea şi este primită cu braţele deschise de corpul tău. Când, aceeasi roşie, o găteşti frumos la tigaie cu nişte usturoi (yum yum, nu am ce să zic), i-ai distrus enzimele, iar roşia a devenit de neidentificat de către corpul tău. Reacţia pe care tu nu o conştientizezi este următoarea: când în stomac ajunge un aliment care nu are “buletinul” la el, sistemul imunitar intră în alertă, ca şi când corpul a fost otrăvit.

Poftim? Da, organismul reacţionează ca şi când a fost otrăvit, iar sistemul imunitar intră în alertă. Unde mai pui că şuruburile, care în roşia crudă se înşurubau spre stânga, acum subit se înşurubează spre dreapta. Hmmm…cum ar spune un prieten de-al meu când primeşte veşti proaste: “E tristă căprioara”.

“Vinovatul” pentru descoperirea acestui fenomen este un cercetător, Ernst Schneider, care a observat următoarele: un organism hrănit cu mâncare gătită prezintă o variaţie mare a globulelor albe din sânge (celule ale sistemului imunitar). Aceste leucocite creşteau chiar de 3-5 ori în sânge, ceea ce însemna că organismul reacţionează ca şi când a fost otrăvit. În realitate, persoana respectivă nu făcuse decât să mănânce gătit.

Dovada cea mai simplă? Când mergi să îţi faci analizele, ţi se spune să nu mănânci și să nu bei nimic. De ce oare? Ei, bine, unul din motive este fix acesta, deoarece lumea medicală cunoaşte acest fenomen. Iar dacă tu ai merge la analize după ce ai mâncat gătit, ţi-ar apărea această creştere masivă a numărului de leucocite din sânge şi ţi s-ar spune că ai o infecţie undeva în corp, iar sistemul tău imunitar este în alertă. Când colo, tu nu ai făcut decât să mănânci o omletă cu un pic de pâine.

Încă un fapt descoperit de acelaşi cercetător este că dacă, la o masă, mănânci jumătate crud, jumătate gătit, începând cu partea crudă, nu se mai întâmplă acest efect de alertare a sistemului imunitar.

Ce merită să înveţi din această istorioară este că, pentru a-ţi creşte imunitatea, uneori nu e nevoie de suplimentări de fel şi chip, ci e suficient să nu mai agiţi sistemul imunitar ori de câte ori mănânci şi să îl extenuezi, în consecinţă. În fond, dacă eu te-aş alerta de 3 ori pe zi, spunându-ţi că ai o urgenţă, la un moment dat ai obosi şi nu ai mai reacţiona la fel de prompt, corect?

Concluzia este veşnic aceeaşi. Încearcă să te apropii progresiv de o alimentaţie cât mai crudă. O masă, o jumătate de masă, oricât poţi tu. Pic cu pic se face lac.
Pentru că între sănătate şi slăbit trebuie să pui semn de egalitate. Un corp sănătos nu are voie să fie supraponderal, nu are voie să fie obosit, nu are voie să nu strălucească de vitalitate. Iar regulile pe care le iubeşte corpul tău sunt cele simple, care te trimit la natură şi la “oferta” ei de hrană originară.

Nu e complicat ce îţi recomand, e doar… netradiţional.

 

Back To Top