skip to Main Content
Macronutrienții – Partea 4 Din 4 – Grăsimile

Mai avem 7 zile până la lansarea Programului Slăbește în 90 de zile din 25 Noiembrie 2015.

Când spui dietă, imediat se aprinde un beculeţ care pâlpâie: fără grăsimi. Cumva, grăsimile au ajuns duşmanul numărul unu al oricărei cure de slăbire.

Iar eu vreau să te întreb un lucru: dacă în oraşul tău ai întâlnit 10 locuitori neprietenoşi, este drept să crezi că toţi locuitorii oraşului tău sunt neprietenoşi?

Aşa e şi cu grăsimea.

Omul când se gândeşte la cură de slăbire, instant se gândeşte că totul trebuie să fie fără grăsime, cât mai dietetic.


Se face o confuzie între grăsimea alimentară şi grăsimea din corp.


Grăsimea e de foarte multe tipuri, are multe funcţii şi comportamente în corpul tău. Care mai de care mai impresionante, mai cu moţ.  De la căptuşeala organelor interne, la utilizarea unor vitamine,  structura pereţilor celulari , mediatori antiinflamatori, până la lucrul care te deranjează pe tine cel mai tare, rezervor pentru stocarea energiei (grăsimile depuse).

Dar că să le înţelegi foarte uşor, poţi privi chimic molecula de grăsime ca pe un trandafir cu o coadă mai lungă sau mai scurtă.

Toate tipurile, toate comportamentele unei grăsimi în corpul tău sunt date de natura şi lungimea cozii de trandafir.

Pentru că floarea de trandafir, în sine, e aceeaşi peste tot, şi în nuci, şi în unt şi în slănină. Doar codiţa diferă.

Deci discuţia noastră despre cât de bune sau nu sunt grăsimile, se învârte în jurul cozii, la propriu. Al cozii de trandafir.

În funcţie de cât de lungă este codiţa, avem 3 tipuri de grăsimi: grăsimi cu lanţ scurt, mediu şi lung. Iar asta dictează cât de uşor se desfac sau nu acestea.

Aşa cum la carbohidraţi şi la proteine îţi spuneam că toate trebuie desfăcute în componentele cele mai simple pentru a fi integrate şi folosite în corpul tău, la fel se întâmplă şi cu grăsimile.

Componentele de bază ale grăsimilor sunt acizii graşi. Un trandafir este un acid gras. Iar untul, slănina, avocado-ul, nucile, sunt buchete de trandafiri, combinate în fel şi chip, cu cozi mai lungi sau mai scurte.

Un detaliu amuzant este următorul: Cu cât coada acidului gras (coada trandafirului) este mai lungă, cu atât grăsimea respectivă este mai densă.  

 

Cu cât creşte codiţa, cu atât creşte senzaţia de gras pe degete 🙂

Asta mai înseamnă ceva. Cu cât creşte codiţa, cu atât corpul tău munceşte mai mult că să folosească acea grăsime.  

Evident că te voi întreba: ce îţi spune intuiţia, care grăsimi au codiţa cea mai scurtă, grăsimile vegetale sau grăsimile animale? Şi cu care crezi că are corpul tău cel mai puţin de muncit? 🙂 Doar te întreb.  Şi zâmbesc pe sub mustăţi pentru că ştiu că ştii răspunsul.

Un alt concept de care sigur ai auzit este cel despre grăsimile saturate şi grăsimile nesaturate. O grăsime saturată este precum o femeie de afaceri independentă. Este stabilă şi nu are nevoie de nimeni. Motiv pentru care, o astfel de grăsime este greu de spart şi de folosit de către corpul tău. Excepţie fac nuca de cocos și untul de cacao, care, având grăsimi cu lanţ mediu (trandafiri cu codiţă medie), sunt uşor de spart şi integrat. Restul, însă, nu. Iar la restul se încadrează toaaate grăsimile animale.
Am impresia că Mama Natură vrea să-ţi iei grăsimile de altundeva, nu din animale. Doar bănui 😉


Tot ce vei lua din produse animale sunt grăsimi saturate. Nu doar saturate, ci oxidate.


Ca să recunoşti uşor o grăsime saturată, îţi spun că sunt cele solide la temperatura camerei.

O grăsime nesaturată, pe de altă parte, este deschisă colaborării, dar şi foarte instabilă. Reacţionează cu orice şi râncezeşte foarte uşor. Dar, este grăsimea pe care corpul tău o foloseşte cel mai uşor. O recunoşti după consistenţa lichidă, doar că aici nu vorbesc de produsele industriale procesate, gen uleiuri rafinate, ci de forma lichidă întâlnită în natură. Cum este o măslină proaspăt stoarsă sau o nucă stoarsă. Nu există grăsime nesaturată liberă în natură, pentru că nu există ulei liber în natură. Pentru că s-ar deteriora instant.

Altfel, poate am vedea văcuţa cum îşi toarnă nişte ulei peste salata de fân proaspăt cosit.

Toate grăsimile nesaturate sunt prinse în mijlocul alimentului respectiv, că este fruct (da, şi fructele au trandafiri), că este legumă sau că sunt nuci şi seminţe, toate reprezintă buchete de trandafiri.

În Natură, tot ce este grăsime nesăturată (nuci, seminţe, avocado), vine la pachet cu stabilizatori. În fond, Mama Natură se asigură că tu primeşti ce este mai bun şi mai sănătos, într-o formă complet nealterată.  Stabilizatorii sunt antioxidaţii.

Vei găsi antioxidanţi doar în produsele vegetale. Iar scopul lor este să „conserve” alimentul, să împiedice reacţia cu oxigenul,  să nu râncezească acea grăsime naturală,  până ajunge în burtica ta primitoare.  


Nu există antioxidanţi în carne, în lapte, în ouă.


Un motiv în plus, zic, să măreşti cantitatea de alimente vegetale. Pentru că nu cred că îţi doreşti aşa de mult să consumi grăsimi oxidate, preluate din produsele animale, decât dacă sunt asezonate bine şi cu o ceapă bună zdrobită lângă.  Glumesc.

Mai sunt multe informaţii legate de grăsimi, pardon, de trandafiri, pe care abia aştept să ţi le explic. Cum este cu omega-urile 3,6,9? Este adevărat că cele mai bune omega-uri le iei din peşte? Cum alegi un ulei bun de măsline?  Ce înseamnă acele grăsimi trans de care tot auzim şi cum le ocolim? Cum se consumă corect seminţele şi nucile şi de ce fix aşa?  

Vezi cât de multe sunt de învăţat?  

Uite de asta iubesc această serie de 30 de articole şi multe altele care vor veni.  

Pentru că sunt atât de multe de înţeles şi toate au explicaţii atât de simple în esenţă, atât de logice, atât de…. mănâncă, mamă, ce-ţi dă Natura şi nu-ţi mai face atâtea griji.

Le luăm pe rând 🙂

 

Slăbește Simplu și Autentic

Primești GRATUIT pe e-mail, cursul de 10 zile ”Slăbește Simplu și Autentic”, imediat ce te abonezi.

Powered by ConvertKit

Macronutrienții – Partea 4 din 4 – Grăsimile

Back To Top