skip to Main Content
În Slăbit Nu Există Mâine

Acum câteva zile am postat un citat care spunea „La început vor râde de ce faci. La sfârşit te vor întreba cum ai făcut”. Unul din comentariile primite, micuţ dar grăitor, a fost „Eu încă nu am găsit puterea să încep”.

O afirmaţie uşor de desconsiderat, la prima vedere, dar care spune multe, la o privire mai atentă.

De ce anume te temi, când gândul te îndeamnă: hai, fă ceva cu tine, gata cu pufoşenia, gata cu comoditatea, gata cu dezamăgirea de sine.

Este uşor să zici: de mâine sunt alt om! De mâine mănânc corect, îmi fac sucuri, fac mişcare oricând prind ocazia, ce mai, superman scrie pe mine!

Dar vine acel mâine şi simţi că nu ai forţa în tine să faci acele lucruri. “Adică trebuie să mănânc altfel chiar de acum? Trebuie să fac de azi sport? Nu se poate altfel?“

Este firesc să nu îţi iasă pasenţa din prima, este uman, aşa că hai uşor cu picioarele înapoi pe Pământ.

 Dacă vrei să îţi îndeplineşti visul, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să te trezeşti la realitate.

Nu poţi fi într-un fel într-o zi şi cu totul altul a doua zi. Ţi-ar trebui un transplant de personalitate.

În Natură, schimbarea se întâmplă progresiv. La fel te vei schimba şi tu, trup şi suflet, progresiv. Doar că mintea este hoaţă şi te ademeneşte cu imagini frumoase, despre tine într-o formă fizică de invidiat, dar, în acelaşi timp elimină din peisaj drumul până acolo. Elimină din vizor efortul, răbdarea, sacrificiile şi mai ales Timpul.

Nu s-a inventat încă teleportarea din punctul A în punctul B, mai ales în materie de slăbit şi transformare personală.

Tu te temi de drum. Îţi doreşti destinaţia, dar nu îţi doreşti drumul.

Te temi de lucrurile la care trebuie să renunţi ca să ajungi unde îţi doreşti.

Te temi de efort.

Te temi de răbdare.

Te temi de eşec.

Te temi de sacrificiile pe care le ai de făcut zilnic.

Te temi de strânsul din dinţi.

Te temi de ceilalţi şi de ce vor zice despre tine.

Cu drag şi cu francheţe, dă-mi voie să îţi spun că ai devenit regele zonei tale de confort.

Ai în faţa ta un munte mare de escalat, iar ţie îti pică pălăria din cap când îl vezi cât îi de mare. “Cum să urc eu acest munte?” Doar că muntele se îmblânzeşte la picior, pas cu pas.

În loc să fluieri impresionat de călătoria ce se aşterne în faţa ta şi să încerci să o dai cotită pe cărări mai uşoare dar ineficiente, asumă-ţi drumul pe care îl începi.

Dacă eşti bărbat, fii bărbat până la capăt! Dacă eşti femeie, Zoe, fii bărbată! Nu mai fugi de greu.

Da, vei avea de renunţat la canapea, la anestezierea cu mâncare seara şi la biscuiţii de la ora 4.

Da, vei face efort şi vei strânge din dinţi, când îţi doreşti odihnă şi răsfăţ, iar dieta ta spune: sport şi legume acum.

Da, va dura mai mult decât crezi.

Da, vor fi tentaţii la tot pasul şi vei greşi în mod repetat.

Da, te vor durea muşchii şi vei simţi frustrarea de a refuza dulciurile.

Dar, Doamne, cât de mult te vei iubi! Nu mâine, nu la final, ci după fiecare mică victorie, în fiecare zi.

Frica de disconfort este doar în capul tău. Fiecare efort este uns cu miere si aduce cu sine o dulceaţă şi o stare frumoasă pe care nici cea mai moale canapea nu ţi-o poate oferi.

E greu începutul pentru că nu te uiţi doar la paşii de început, ci te uiţi la tot drumul pe care îl ai de parcurs şi pici în şezut impresionat.

Repet, muntele se îmblânzeşte pas cu pas.

Nu trebuie să ai în tine forţa necesară pentru întreg drumul. Îţi trebuie forţă doar pentru ziua de azi.

Iar ziua de mâine se va îngriji de sine şi îşi va trage seva din victoria de azi. Fă bine ce ai de făcut azi. Nu te mai gândi la ziua de mâine.

Mâine, energia şi entuziasmul tău se vor hrăni din gândul că deja ai făcut primul pas. Este ca un domino, în care o victorie atrage o alta şi o alta.

Chiar dacă uneori, victoria înseamnă să nu te laşi afectat de greşeli şi să reiei de unde ai rămas.

Despre cum se slăbeşte tehnic, am tot vorbit şi vom mai vorbi multe, însă provocarea nu a fost şi nu va fi vreodată în latura tehnică. Provocarea este în a-ţi găsi forţa de a începe şi de a continua, trecând prin toate etapele de efort de mai sus. Trecând prin frică, prin entuziasmul exagerat, prin greşeli, prin stagnări, prin victorii zilnice, prin alunecări.

A-ţi dori doar la nivel mental este cea mai comună ocupaţie între cei care doresc să slăbească. Dar, cum spunea şi Einstein, definiţia autoiluzionării este să faci aceleaşi lucruri în mod repetat şi să te aştepţi la rezultate diferite.

Îţi doreşti sa fii în formă, dar nu suficient cât să depui efort zilnic pentru asta? Concluzia este că nu îţi doreşti cu adevărat, ci doar îţi cam doreşti.

Soluţiile simple sunt cele mai eficiente, inclusiv în materie de slăbit.

Iar soluţia ta simplă este să te focusezi pe ziua de azi şi atât. Focusul este definit ca punctul de interes într-o acţiune. Focusul transformării tale este ziua de azi! Ia-ţi această unitate de măsură şi nu te mai gândi la ziua de mâine.

Tot ce ai este azi. Azi ai de mâncat corect. Azi ai de făcut sport. Azi ai de zis nu la dulciuri şi tentaţii. Şi azi ai de zâmbit când te trânteşti la final de zi în pat, cu sentimentul că “wow, ţi-a ieşit”.

Şterge cu buretele ziua de mâine, mâine nu există încă.

“Mâine” este un tărâm de basm, unde se găsesc 99% din motivaţia şi reuşitele oamenilor. Iar tu meriţi mai bine de atât.

Este o vorbă în fitness, care spune că trebuie să munceşti ca un cal şi să transpiri ca un porcuşor, pentru a arăta ca o vulpiţă.

La final de zi contează doar ce ai făcut, nu ce ai de gând să faci.

Aşadar, negru pe alb, ce faci pentru silueta ta astăzi?

Ne auzim curând,

– Ramona

Slăbește Simplu și Autentic

Primești GRATUIT pe e-mail, cursul de 10 zile ”Slăbește Simplu și Autentic”, imediat ce te abonezi.

Powered by ConvertKit

În Slăbit nu Există Mâine

Back To Top