Skip to content
Ieși din Cercul Vicios al Amânării

Ieși din Cercul Vicios al Amânării​

Viaţa este terenul de joacă şi explorare al Conştiinţei, în orice formă este materializată ea.

Pentru tine, ca om, asta se traduce prin nevoia pentru exprimarea de sine, creşterea, descoperirea şi autodescoperirea, conştientizarea, explorarea sinelui.

Nu te-ai născut doar pentru a juca un rol semi-decis de societate şi a te mulţumi cu puţin sufleteşte.

Iar aici nu vorbesc de lucruri materiale, ci de seva ta interioară, de sufletul tău care tânjeşte după explorare, exprimare, trăire, culoare, intensitate, nebunie, joacă, hai, mai zi-mi cuvinte şi stări după care tânjeşti să le trăieşti din nou.

Exact ce simţeai în copilărie şi prima tinereţe. Forţa aceea cum că lumea este a ta. Pofta aceea de viaţă.

De ce scriu despre asta?

Pentru că am decis să ajut cât mai mulţi oameni să slăbească şi să fie mai deschişi spre Viaţă.

Şi am înţeles că slăbitul este o provocare psihică, nu fizică.

Ce-ţi lipseşte ţie nu este tehnicul, ci drive-ul, pornirea interioară. Corpul tău nu are nicio problemă în a scăpa de surplus. Mintea, da.

Tu crezi că slăbitul este unul din motivele principale care blochează tot ce am enumerat mai sus, toate stările acelea frumoase ce ţin de exprimarea personală.

Dar nu slăbitul sau greutatea ta în plus blochează acele lucruri. 

Ci atitudinea ta faţă de slăbit şi supragreutate.

Crezi că starea ta de acum, cu o exprimare personală mult redusă faţă de ce ai fi în stare, cu justificări “obiective” din belşug, este o stare de-facto a vârstei adultului?

Sau este un simplu simptom al faptului că nu eşti acolo unde ţi-ai dori, ca om?

De câţi ani persişti într-o stare pe care ţi-o doreşti altfel?

De câţi ani te simți prizonierul lipsei de voinţă?

De câţi ani ţi-ai pierdut încrederea în tine în materie de slăbit?

De câţi ani simţi că te învârţi în cerc?

De câţi ani simţi că, de fapt, nu trăieşti, ci repeţi acelaşi an, dar cu altă vârstă?

Există oameni care simt ceea ce simţi tu acum şi au peste 100 de kg şi oameni care simt fix acelaşi lucru ca tine şi au 50 de kg.

Nu greutatea ta dictează starea sufletească, ci atitudinea ta faţă de greutate, faţă de cum abordezi lucrurile, dictează cum te simţi şi ce generezi în continuare.

Visele nu le-ai pierdut. Ele sunt acolo intacte. Ştiu că încă vrei acele 10-20-30 kg în minus, încă vrei starea aceea de vitalitate şi imaginea aceea de sine mulţumitoare.

Visele sunt încă acolo.

Ce nu este acolo şi trebuie să rezolvi, sunt factorii pe care nu i-ai îngrijit, nu i-ai hrănit şi care s-au rătăcit:

  • capacitatea de acţiune
  • perseverenţa
  • răbdarea
  • decizia
  • acceptarea de sine
  • iubirea de sine
  • disponibilitatea de a strânge din dinţi
  • curajul
  • renunţarea la frică şi la comoditate

…şi toţi musafirii nepoftiţi pe care îi cunoşti deja şi care nu mai au ce căuta în casa ta.

Pregătesc cu drag un program fix despre psihologia slăbitului, pentru că, muncind zilnic în “tranşee” cu oamenii, şablonul pe care îl văd, este mereu acelaşi:

Sufletul este motorul slăbitului şi al transformării profunde. 

Tehnicul îl învaţă oricine, dar ştii tu povestea aceea: Teoria ca teoria, dar practica îţi dă de furcă.

Când înveţi să îţi hrăneşti sufletul cum trebuie, alegerile alimentare se aliniază ca după o busolă.

Iar slăbitul devine o simplă, frumoasă consecinţă. 

Indiferent de câte kilograme vorbim.

Din unghiul tău, poate părea vag ce spun. Dar dacă vrei să îţi spun concluzia la care am ajuns după ce am lucrat cu sute de oameni, aceasta este: numai cine este pregătit să fie mai fericit, reuşeşte să slăbească.

A fi pregătit să fii mai fericit, înseamnă să fii pregătit să renunţi la lucrurile care te ţin în loc şi care pun botniţă sufletului tău.

Vrei schimbare?

Ieşi din zona ta de confort!

Acum, nu mâine.

Mâine nu există în slăbit!

Dovedeşte că eşti pregătit pentru schimbare, mâncând în seara asta o salată mare, în loc să te anesteziezi cu mâncare imediat ce ajungi acasă.

Şi apoi ieşi la o plimbare, ia aer.

Vrei mai multă fericire? Strânge acum din dinţi şi aruncă ciocolata din sertar la gunoi şi înţelege că aceea era doar confort şi uitare, nu fericire.

Iar diseară, caută un lucru realmente fericit în casa ta, în mediul tău. Priveşte acel lucru, trăieşte-l. Ieşi la o plimbare, scrie ceva, fă ceva nou. Sufletul tău tânjeşte după nou.

Ai avut o zi grea la lucru? Nu şeful, nu munca sunt de vină pentru ceea ce creezi pentru tine, pentru fuga ta în mâncare. Renunţarea ta la luptă este motivul rezultatelor tale.

Cuvântul “mâine” este cea mai des întâlnită formă de renunţare, pentru că tu încă mai crezi că “mâine” este o renunţare inofensivă.

Uită-te la tine şi la efectele lui “mâine”.

Este inofensiv sau nu?

Vreau să te ajut, dar singur trebuie să pui piciorul în prag.

Singur trebuie să te enervezi pe această situaţie care persistă de prea mult timp.

Singur decizi. 

Singur alegi. 

Singur acţionezi.

În seara asta, când ajungi acasă, alege conştient: sau renunţi din nou la luptă, lăsând pe “mâine”, sau deja alegi să fii altfel acum, să te comporţi altfel acum, să acţionezi altfel acum.

Nu mai vâna plăcerea de moment, cum sunt mâncarea, lenevitul la televizor, nepăsarea, uitarea, pentru că astea te ţin în loc.

Fericirea vine când începi să faci ce trebuie pentru tine.

Fericirea vine când începi să te pui în valoare.

Fericirea vine când încetezi să mai fii o victimă a propriilor tale atitudini şi acţiuni.

Fericirea vine când îţi iei în primire frâiele vieţii tale. Pe care tot tu, gratuit, le lăsasei jos.

Fericirea vine când nu îţi mai conduc viaţa scuzele şi fricile şi justificările.

Fericirea vine când acţionezi.

Fericirea vine când alegi conştient acum, nu mâine şi nu mai stai cu mâinile în sân.

Fericirea vine.

Cu slăbitul la pachet.

Deschizi şi tu odată uşa ceea?

– Ramona

Back To Top