Ține Garda Sus Într-o Dietă

Azi vreau să vorbim despre un fenomen pe care l-ai simţit şi tu pe pielea ta, când ai început o dietă.

După primele rezultate, ai tendinţa să laşi garda jos şi apare un fel de relaxare-delăsare, care te face să aluneci înapoi spre vechile obiceiuri.

De ce ţi se întâmplă acest lucru, despre care, de fiecare dată ai sperat că va fi doar o scăpare?

Te-ai apucat de regim, ai început sportul, simţeai nerăbdarea cum te însoţeşte la fiecare pas, iar după primele kg date jos, când începeai să “înmugureşti” frumos fizic, poof, din senin apare nevoia de a “o lăsa mai moale, doar un pic”.

În procesul schimbării, oricare ar fi ea, apar fluctuaţii. Eşti un om, nu un robot, şi înainte de a merge înainte, mai faci şi câte-un pas înapoi, acolo unde terenul era familiar. Cu atât mai mult cu cât vorbim de mobilizare zilnică, care implică schimbări alimentare şi sport pe bandă rulantă.

---

Când eşti la cură de slăbire, eşti pe un teren şi un mod de viaţă unde mâncarea nu te mai mângâie ca pe vremuri, iar sedentarismul nu mai are voie să-ţi fie prieten.

---

Sunt obiceiuri noi încă, iar tu trebuie să te obisnuieşti singur cu noua viaţă.

În popor chiar avem o vorbă care spune că “ obiceiurile vechi mor greu”.

Este dificil să gestionezi singur schimbările pe care ţi le cere slăbitul, în fiecare zi, mai ales în condiţiile în care provocările de peste zi sunt multe şi timpul tău personal este limitat.

O zi mai grea la muncă, stresul zilnic, copilul care solicită atenţie, o situaţie delicată de ordin sentimental… toate sunt declanşatori care pot resuscita vechile obiceiuri, mai ales pe cele de ordin alimentar. Pentru că mâncarea rămâne un anestezic şi un refugiu, de aici şi problema.

În astfel de momente, laşi garda jos şi pentru un moment renunţi. Încetezi să mai opui rezistenţă şi cedezi pentru o clipă, promiţând că este „doar o dată”. Vrei doar un moment de linişte, de relaxare, în care să te bucuri de tine, uitând de ceea ce s-a întâmplat peste zi.

Este de ajuns acest moment pentru că balaurul să scoată capul şi să îşi revendice teritoriul. Ai renunţat o singură dată… doar o dată… şi toată munca ta de până atunci se poate duce pe apa Sâmbetei.

Ce înseamnă acest lucru? Că aluneci iremediabil şi că începi să te complaci. “Doar o dată” devine încet-încet permanent şi nu peste multă vreme uiţi chiar şi că ai început să faci ceva pentru tine.

Vechile obişnuinţe se reinstalează pas cu pas, pe nesimţite, preluând controlul şi, fără să îţi dai seama, te reîntorci de unde ai plecat. Rămâi doar cu regretul că “ai fi putut” obţine un rezultat care te-ar fi făcut să te simţi mult mai bine.

Ştii de unde provine acest “doar o dată”? Din educaţia pe care am primit-o. Nu am fost învăţaţi să gândim pe termen lung şi să anticipăm rezultatele. Nu înţelegem ce efect poate avea un simplu gest, ca acela de a alege o porţie de cartofi prăjiţi în locul unei salate sau amânarea de a face sport pentru că suntem obosiţi. Nu înţelegem că o singură decizie de acest fel poate pune în mişcare un mecanism vechi, care poate reveni în orice clipă şi poate anula fragilul obicei pe care îl creasem.

De ce ai face aşa ceva? De ce ai da cu piciorul la tot efortul tău, de dragul unui „doar o dată”?

Îţi spun sigur că unul din motive este pentru că porţi această bătalie singur.

---

Ai nevoie de suport, până înveţi să apreciezi efortul pe care îl depui în fiecare zi.

---

Ai nevoie de un mediu în care înveţi să valorezi fiecare pas pe care îl faci în direcţia bună, fără să îl subestimezi ca fiind prea mărunt în comparaţie cu tot peisajul.

Ai nevoie sa îţi fie cineva alături, o armată de prieteni, care trec prin ce treci tu acum şi alături de care să te îmbărbătezi şi să ţii garda sus, când tendinţa este de a o lăsa mai moale.

Suntem fiinţe sociale şi ne influenţăm reciproc în bine sau în mai puţin bine, în funcţie de mediul în care ne aflăm.

Ţi s-a întâmplat să vrei să slăbeşti, dar să nu te susţină cei din jur, ba chiar să te fericească cu niscai glume bine alese? Să ieşi în oraş cu prietenii şi să consumi pizza doar pentru a nu fi luat peste picior cu salata ta? Sa te afli la masă cu ai tăi şi să manânci greşit ce mănâncă ei, doar pentru că îţi este mai comod aşa?

Când vine vorba de slăbit, însă, ai nevoie de toate armele care să te ajute să fii constant în această schimbare, indiferent cu cine ieşi în oraş, ce mănâncă cei din familia ta, şi mai ales, indiferent de ce spun ceilalţi.

Slăbitul este o călătorie psihică, pentru că încercările sunt psihice, tentaţiile se manifestă pe planul psihic, glumele celorlalţi te afectează psihic, mobilizarea şi încrederea ţin tot de psihic. Alimentaţia şi sportul doar se aliniază la amprenta ta psihică din acest proces.

În Şcoala de Slăbit am înţeles foarte bine aceste dedesubturi sufleteşti şi, dincolo de strategiile foarte bune alimentare, sportive, organizatorice pe care le întâlneşti în mijlocul nostru, dincolo de educaţia primită în program, ai parte de suportul sufletesc şi de mediul care îţi permit să reuşeşti. Zi după zi după zi.

Fiind un program online, nu ai nevoie de programare pentru a te întâlni cu mine sau cu prietenii din Şcoală. Nu ai nevoie să aştepţi sa vină ziua consultaţiei, pentru a primi suportul de care ai nevoie, timp în care ai fi singur.

Suntem tot timpul aici, iar comunicarea şi suportul la orice moment, sunt punctul forte al Şcolii de Slăbit.

Află toate detaliile și înscrie-te aici (dă click pe textul portocaliu)

Prieteni, educaţie, mobilizare, suport sufletesc, strategii, înţelegere, ghidaj profesionist, comunicare non stop, transformare profundă în bine. Toate şi multe altele vin la pachet în programul Slăbește în 90 de Zile.

Iubesc să lucrez cu oamenii şi iubesc să îi văd cum îşi schimbă viaţa la 180 de grade în bine, fizic şi sufletesc. Îmi doresc să am ocazia să lucrez cu tine şi să te ajut să străluceşti din nou frumos, fizic şi sufleteşte.

Ne vedem în program.

– Ramona