facebook_pixel skip to Main Content
Cea Mai Puternică Armă A Schimbării: Jurnalul Personal

Bine, fie, titlul este greşit.  Cea mai puternică armă a schimbării nu este jurnalul. Cea mai puternică armă a schimbării eşti tu.

Jurnalul este doar antrenorul acela înţelept de karate pe care îl vezi în filme, care te exorcizează şi scoate din tine toate durerile, care te trece prin furcile caudine, pentru a da la o parte nămolul şi a ajunge la comoara ce s-a aflat întotdeauna în tine.

Îţi anulează tot ce crezi că ştii despre tine, te răscoleşte până în străfundurile sufletului şi are puterea să reseteze totul în tine, dacă eşti suficient de curajos şi de perseverent în a-l utiliza. Este gura aceea de aer care, la început, te năuceşte de la prea mult oxigen.

De ce fuge lumea de jurnal? De ce îl desconsideră? Pentru că un jurnal te pune faţă în faţă cu tine. Înspăimântător scenariu, nu?  Tu cu tine, golit de distrageri externe, dând nas în nas cu toate gândurile, fricile, durerile, dezamăgirile ce erau mereu acoperite de zgomotul din exterior.

Ştii cum poţi experimenta starea în care te aduce un jurnal, fără să ai efectiv unul în faţă? Când ţi se taie curentul şi eşti singur în casă, nevoit să fii doar tu cu tine şi cu întrebarea:  şi acum, ce fac?

Recunosc, ţin un jurnal de multicel şi, chiar şi acum, mă sperii de el când îl deschid şi încep să scriu. De ce? Pentru că părerea pe care o am despre mine, despre valorile mele şi gândurile mele, sunt toate luate la puricat şi privite “prin ele”, până la motivele lor reale, pe măsură ce cuvintele încep să se aştearnă.

Este un botez în fiecare zi. Este o scuturare puternică de umeri, în fiecare zi.

Ai fi pregătit pentru o astfel de experienţă? Îţi doreşti o astfel de experienţă?

Este ca şi când ai trăi gol într-o casă îmbrăcată în oglizi.  Te-ai armoniza sau ai obosi să te tot vezi?

Vorba ceea, aurul se află adânc ascuns în mină. Eşti dispus să încetezi cu visarea la acel tu perfect din viitor şi să-ţi sufleci mânecile să te cauţi cu adevărat în străfundurile tale?

Un jurnal îţi poate scoate la iveală gânduri, atitudini, simţiri şi idei preconcepute despre care habar nu aveai că există în tine. Te pune faţă în faţă cu tine, gol, fără masca omului adaptat la societate, fără cuvinte elegant şi deştept alese, care să te erijeze în omul care crezi că eşti sau care îţi doreşti să fii.

Un jurnal este brutal de sincer, pentru că un jurnal coboară din primul moment acolo unde te doare cel mai mult.  La rădăcinile simţirilor tale.

Ce legătură are asta cu slăbitul?  Iartă-mă, dar îmi vine să râd:  ia un jurnal şi scrie.  Şi apoi spune-mi ce legătură are jurnalul cu slăbitul.

De ce mănânci necontrolat? De ce simţi dezamăgire de sine? De ce eşuezi? De ce slăbeşti şi apoi te îngraşi la loc? De ce amâni?  De ce nu ai încredere în tine? De ce crezi că nu ai voinţă? De ce cedezi? De ce îţi iroseşti zilele doar tânjind la un viitor mai bun, la un tine mai bun? De ce te compari cu ceilalţi? De ce crezi că nu poţi? De ce disperi? De ce fugi în uitare?

Un jurnal este copleşitor, pentru că un jurnal nu te mai menajează.

Obişnuit fiind să te menajezi, să te scuzi pentru lipsa ta de fericire invocând maturitatea, lipsa de timp, responsabilităţile, greutăţile şi ce mai vrei tu,  când scoţi jurnalul şi începi să scrii, nu mai găseşti pe cine să dai vina.

Viaţa ta, aşa cum este ea,  trupul tău, aşa cum este el,   fericirea sau nefericirea ta,  toate sunt operele tale.

Cere mult curaj să priveşti adevărurile brutale în faţă,  dar doar dincolo de ele se află schimbarea ta, transformarea ta, reuşita ta.

Când reuşeşti să te înţelegi, când reuşeşti să te vezi, să devii conştient de tine azi, acum, ieri, mâine, în fiecare zi, când devii conştient şi responsabil pentru alegerile tale, pentru gândurile tale, pentru simţirile tale,  atunci TU devii cu adevărat cea mai puternică armă a transformării tale.

Până nu îţi asumi identitatea, dorinţele, până nu devii stăpânul tău, vei rămâne doar un om care doar reacţionează la viată şi supravieţuieşte, dar care prea puţin vieţuieşte.

De unde vin cu cuvintele acestea? Şi, din nou, ce treabă are asta cu slăbitul?

Simplu. Slăbitul înseamnă un alt TU!  Cu altă gândire, cu altă simţire, cu alt comportament, cu altă viaţă. Cum ajungi tu la acest alt tu?

Cu cât avansez în lucrul cu oamenii, cu atât conştientizez ponderea covârşitoare pe care o are elementul Suflet în ecuaţia transformării personale.

Este adevărat că în programele şcolii m-am străduit să acopăr tot ce înseamnă educaţie în alimentaţie corectă, psihologia slăbitului, îngrijirea personală, însă, iremediabil, ajung mereu la aceeaşi concluzie:  tot ce fac, tot ce ofer, suportul, atenţia, tehnicile,  sunt unelte care au valoare doar dacă tu eşti dispus să lucrezi cu tine. Cu tine, cu sufletul tău.

Iar jurnalul este unealta perfectă pentru a lucra cu tine.  Plus că o poţi face stând pe canapea 🙂

Preţul plătit? Curajul de a te privi aşa cum eşti, cum gândeşti şi ce simţi.

În Şcoala de Slăbit vorbim despre detoxifierea organismului şi despre faptul că primul lucru pe care corpul începe să îl arunce afară în procesul de regenerare sunt toxinele adunate în timp.

Când scrii un jurnal, primul lucru care ies afară sunt durerile, sunt dezamăgirile, sunt umbrele din tine.  De aceea ai tendinţa să fugi, să desconsideri această unealtă, să o laşi baltă. Într-o primă etapă, jurnalul nu aduce plăcere, ci durere.

Este durerea adevărurilor pe care le ignori în zgomotul zilelor şi pe care crezi că nu ştii sau nu poţi să le rezolvi.

Este durerea adevărului de a trăi altfel decât ai fi sperat sau decât ţi-ai fi dorit de la tine.

De aceea nu este o activitate uşoară şi de aceea puţini sunt cei care se încumetă să înceapă şi… şi mai puţini vitejii care decid să continue orice ar fi.

Oare nu este la fel şi în procesul slăbirii? Câţi încep? Câţi reuşesc? Câţi se menţin?

De ce?

Pentru că Slăbitul înseamnă un alt Tu!

Până nu te schimbi cu adevărat în bine la interior, cum poţi avea tu pretenţia să te schimbi definitiv în bine la exterior?

Nu mai bine cumperi nişte pastile de slăbit? Nu mai bine faci sport până simţi că ai consumat caloriile din ultimele 3 zile? Nu mai bine te forţezi să ai mai multă voinţă? Nu mai bine te lupţi să rezolvi din exterior ceea ce se poate rezolva autentic doar din interior? Nu mai bine tragi tare o lună, două, cu o cură de slăbire, păcălindu-te că apoi eşti rezolvat pe viaţă?

Mi-au trecut sute şi sute de oameni prin mână, iar decizia mea de a ajuta oamenii să trăiască mai fericiţi, mai armonioşi, trup şi suflet, nu face decât să crească cu fiecare om cunoscut.

De aceea sunt dispusă să merg la rădăcină.

De aceea sunt dispusă să spun lucrurilor pe nume.

De aceea sunt dispusă să lucrez cu mine pentru a putea lucra mai bine cu tine.

De aceea sunt dispusă să îţi amintesc că slăbitul este o provocare psihică, nu fizică.

De aceea sunt dispusă să te rog să îţi începi azi acest jurnal, să începi să descarci durerea, pentru a face loc noului, schimbării şi mai binelui.

Hei, era şi o vorbă într-un film drăguţ siropos, “Jurnalul lui Bridget Jones”, în care Bridget spune la final “toată lumea ştie că jurnalele sunt pline de prostii”.

Scoate-ţi jurnalul şi scrie-ţi prostiile.  Sunt primul pas spre lumea magică la care acum visezi.

Slăbește Simplu și Autentic

Primești GRATUIT pe e-mail, cursul de 10 zile ”Slăbește Simplu și Autentic”, imediat ce te abonezi.

Powered by ConvertKit

Cea Mai Puternică Armă a Schimbării: Jurnalul Personal

Back To Top